ANALIŞTII: Modificările fiscale - şi bune, şi rele

Actualizare 10:34 Iancu Guda (AAFBR): Impozitul de 1% pe cifra de afaceri şi creşterea salariului minim vor avea un impact direct asupra a 90% dintre companii

Impozitul de 1% aplicat cifrei de afaceri pentru toate companiile cu venituri sub 1 milion euro, precum şi majorarea salariului minim la 1.900 lei vor avea un impact direct asupra a 90% dintre companiile active în ţara noastră, susţine Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector la Institutul Bancar Român (IBR).

Într-o analiză de impact privind efectul pe care noile reglementări fiscale anunţate de Ministerul Finanţelor Publice îl vor avea asupra mediului de afaceri, Iancu Guda arată: "Firmele cu venituri între 0-500.000 euro, care înregistrează zero angajaţi, vor fi influenţate pozitiv, deoarece acestea plătesc astăzi un impozit de 3% din cifra de afaceri, care urmează să fie redus la 1% prin noile reglementări. 104.097 de firme se regăsesc în această situaţie. Considerând noile reglementări fiscale propuse, aceste companii vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de trei ori mai mic, scăderea estimată (bazată pe veniturile înregistrate în anul 2016) fiind de la 342 milioane lei (aferent impozitului actual) la 114 milioane lei (estimările privind impozitul nou)".

Potrivit lui Guda, firmele cu cel puţin un angajat nu vor fi afectate de noua măsură, deoarece acestea plătesc şi în momentul de faţă un impozit de 1% pe cifra de afaceri. În această situaţie se regăsesc 291.937 de firme, care vor înregistra o sarcină fiscală similară celei din anul 2016, singura diferenţă fiind în funcţie de nivelul veniturilor înregistrat în viitor.

Preşedintele AAFBR mai arată că firmele cu venituri între 500.000 şi 1.000.000 de euro plătesc în condiţiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut, precizând: "Astfel, trecerea la impozitul de 1% pe cifra de afaceri va avea un impact diferenţiat în funcţie de profitabilitatea acestora. Firmele care înregistrează pierderi vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece în momentul de faţă acestea nu plătesc impozit pe profit. Un număr de 2.177 de companii se regăsesc în această situaţie şi vor plăti un impozit suplimentar de 68 milioane lei începând cu anul 2018. Firmele care înregistrează o margine a profitului brut între 0% - 6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un număr de 8.239 de companii se regăsesc în această situaţie, acestea înregistrând costuri fiscale în creştere de la 110 milioane lei (aferente activităţii desfăşurate în anul 2016) la 260 milioane lei (aferente estimărilor pe acelaşi venit şi profit brut, dar considerând noul nivel de impozit)".

De asemenea, acesta precizează că firmele care înregistrează o margine a profitului brut peste 6,25% vor înregistra costuri fiscale mai mici, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este superior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un număr total de 9.247 companii se regăsesc în această situaţie (4.853 înregistrând un profit brut între 6,25% - 15% şi 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plăti un impozit estimat de 292 milioane lei, comparativ cu 915 milioane lei în momentul de faţă.

Iancu Guda adaugă: "Astfel, din totalul celor 415.698 companii cu venituri sub 1 milion de euro, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior şi doar 3% vor plăti un impozit mai mare. Mai exact, impozitul total plătit de toate companiile care înregistrează o cifră de afaceri sub 1 milion euro urmează să scadă de la 2,476 miliarde lei (aferent activităţii desfăşurate în anul 2016) la 1,845 miliarde lei (conform estimărilor realizate în baza noului impozit), impactul bugetar negativ asupra încasărilor impozitului asupra acestor companii fiind de 631 milioane lei".

În schimb, potrivit preşedintelui AAFBR, cota unică de impozitare a cifrei de afaceri cu 1% pentru toate companiile care înregistrează venituri sub pragul de 1 milion euro poate reprezenta o pierdere a motivării fiscale privind politica de angajare pentru companiile care înregistrau un singur angajat.

Analiza realizată de Guda conchide: "Astfel, în baza Codului fiscal valabil în momentul de faţă, companiile cu venituri sub 500.000 de euro plătesc impozit pe cifra de afaceri în valoare de 1% dacă au cel puţin un angajat. Există 112.153 de companii în această situaţie, care prefera sa înregistreze un angajat (probabil, de cele mai multe ori, acesta fiind acţionarul companiei plătit la nivelul salariului minim pe economie), deoarece costurile suplimentare cu cei 112.153 angajaţi (211 milioane lei estimate la nivelul salariului minim pe economie actual) sunt acoperite de impozitul inferior de 1% comparativ cu 3% dacă nu ar avea nici un angajat (optimizarea fiscală fiind de la 481 milioane lei la 160 milioane lei, deci 321 milioane lei taxe mai mici). În noul context, în care impozitul pe cifra de afaceri este de 1% pentru toate companiile cu venituri sub 1 milioane euro (indiferent de numărul de angajaţi) şi salariul minim brut pe economie creşte la 1.900 lei, probabil aceste companii vor anula majoritatea contractelor de muncă cu personalul respectiv".

(S.A.)

-------------

Guvernul a anunţat o serie de măsuri fiscale, iar analiştii consideră că unele dintre ele vor avea un impact pozitiv, în timp ce altele sunt discutabile.

Un grup de oameni de afaceri a fost, vineri, la Guvern, ulterior întâlnirii anunţând că Executivul le-a promis să nu facă modificările fiscale, prin OUG, săptămâna aceasta, şi să mai lase un timp de analiză.

Autorităţile au anunţat o serie de măsuri cu impact potenţial pozitiv pentru mediul de afaceri, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%, potrivit unui comunicat publicat vineri de compania de consultanţă PwC România.

PwC arată: "Aceasta s-ar aplica atât la veniturile salariale, precum şi la veniturile din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole, venituri independente şi drepturi de autor. Alte măsuri benefice le reprezintă menţinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum şi creşterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici".

Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România, a declarat: "Desigur, astfel de măsuri sunt de salutat, însă mediul de afaceri are semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a unor astfel de iniţiative, având în vedere faptul că, în expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se menţionează fapul că acestea vor genera o scădere a veniturilor bugetare cu până la 5 miliarde de lei în 2018.

România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB dintre statele membre UE, iar încasările bugetare sunt dependente în mod disproporţionat de veniturile din impozite şi taxe indirecte - TVA şi accize, care sunt până la urmă taxe pe consum şi deci puternic pro-ciclice".

Domnia sa apreciază că aplicarea unui impozit de 1%pentru companiile cu cifră de afaceri sub 1 milion de euro va afecta îndeosebi companiile cu profitabilitate scăzută sau care înregistrează pierderi: "Practic, companiile care au o rată de profit mai mică de 6,25% raportată la cifra de afaceri, vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Şi să nu uităm că în această categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro intră aproximativ 80% din companiile înregistrate în România".

În privinţa trecerii contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, este de remarcat faptul că actul normativ nu prevede caracterul obligatoriu al majorării salariilor brute pentru toţi angajaţii pentru a menţine actualul cuantum al salariului net (ceea ce PwC a semnalat deja că nu este posibil din punct de vedere juridic). Prin urmare, este posibil ca aplicarea acestei măsuri în mod neunitar la nivel naţional să ducă la dezechilibre pe piaţa muncii, mai arată PWC.

Se are în vedere totodată şi majorarea salariului minim pe economie de la 1450 de lei cât este în prezent la 1900 de lei. Luând în calcul şi trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, aceasta presupune un cost suplimentar pentru angajatori de aproximativ 120 lei, consideră analiştii citaţi.

Economia funcţionează peste potenţial şi are nevoie un pic de contrapondere fiscală, iar unele măsuri fiscale anunţate au şi conotaţia de contraciclicitate, a declarat, Adrian Mitroi, analist economic şi profesor de finanţe comportamentale, citat de Agerpres.

Acesta a spus: "Eu plec de la premisa pozitivă pe care ne-o dă economia comportamentală, care spune că măsurile astea fiscale ne afectează pe toţi. Nu mă îngrijorez de efectul lor pentru economie care să fie unul extrem de nefavorabil. Oricum economia funcţionează peste potenţial şi are nevoie un pic de contrapondere fiscală. Deşi ai putea să spui că este o politică fiscală prociclică, unele măsuri au şi conotaţia de contraciclicitate, aşa că sunt nu neapărat pozitive, dar nu sunt îngrijorat. De exemplu, îmi place mai mult impozitul pe cifra de afaceri, decât cel pe profit, pentru că este clar că este un impozit care nu mai lasă loc de evaziune pentru firmele foarte mici. La Pilonul II, suma nu este foarte mare cea pe care o pierdem, a celor care vom vrea să rămânem la Pilonul II. Oricum, guvernele din Europa Centrală şi de Est întotdeauna au privit cu gelozie cum creşte această valoare a pilonului. Ai de ales, şi este rezonabilă această renunţare de 10-12%, dar rămâne intact mecanismul pentru cei care optează pentru el. Mie mi se pare firesc".

El este de părere că negocierea dură dintre partea publică şi privat este un lucru bun.

"Mi se pare foarte bine şi interesantă bătălia dintre Guvern şi mediul privat. Comentariile de la mediul privat au contat, la un moment dat. Split TVA a rămas agăţat aşa, şi doar pentru unele firme, în primul rând de la presiunea publică. Mi se pare în regulă că există o negociere dură între partea publică şi cea privată pe orice măsură fiscală. Trebuie să faci un pic de ordine fiscală şi trebuie să vii cu Legea salarizării unice, ca să aşezi economia pe alte principii. Deficitul de TVA nu mai este atât de mare, am început să încasăm mai mult din TVA, ceea ce mă încântă şi mi se pare că economia românească se îndreaptă spre mai puţină evaziune, ca dovadă că măsurile publice devin din ce în ce mai importante. Adică astăzi evazionistul ştie că nu are zile prea multe şi succes prea mare în viitor. Eu cred că este un trend bun pe care mergem", a mai arătat analistul economic.

Potrivit acestuia, orice creştere economică peste acest nivel ar aduce dezechilibre şi mai mari.

"Mi se pare că măsurile de politică fiscală erau mult prea relaxate şi lăsau prea mult frâu liber economiei. Deja creştem suficient de mult şi orice creştere peste nivelul acesta ar aduce dezechilibre şi mai mari. Am putea să estompăm puţin această volatilitate a creşterii economice măcar cu nişte măsuri de ordin fiscal care sunt atenuate în componenta privată a economiei, dar undeva trebuie pusă frână economică într-un fel sau altul. Aş prefera ca rezerva de muniţie monetară a Băncii Naţionale să rămână acolo în eventualităţile mai sumbre care ar putea apărea. Nu îmi place că nu am văzut taxe mai mari pe proprietate. Mi se pare foarte important lucrul acesta şi proprietăţile rămân, în continuare, subtaxate în România", a precizat Mitroi.

Acesta a făcut referire şi la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), susţinând că instituţia nu este suficient de bine dotată cu tehnologie.

"Îmi place că taxa pe venit este mai mică. Aşa trebuie procedat, pentru că eu cred că economia reacţionează acum, ea crescând peste potenţial, mai bine la acest gen de îngăduinţă fiscală. Ai nevoie de îngăduinţă fiscală, nu ai un ANAF suficient de bine dotat cu tehnologie şi atunci probabil ai un echilibru pe care îl stabileşti mai jos şi această conformare aproape naturală şi firească a celor care îşi plătesc taxele şi impozitele este un proces normal, dacă şi ANAF se comportă corespunzător, adică în concordanţă cu mersul economiei", a explicat economistul.