Cele mai mari şase ajutoare de stat (peste 100 milioane de lei/proiect) au fost direcţionate către o singură industrie (industria constructoare de maşini), beneficiarii fiind exclusiv companii cu capital privat străin, potrivit unei analize a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), privind ajutorele de stat din perioada 2007-2015.
În acelaşi timp, 18,5% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate, respectiv 605 milioane de lei, au fost acordate către două grupuri de firme multinaţionale, potrivit AOAR. Analiza precizează: "Constatăm o dată în plus lipsa de sprijin a autorităţilor pentru capitalul autohton, în ciuda faptului că există numeroase sectoare de activitate în care operează agenţi economici cu capital autohton şi care corespund din punct de vedere al profilului organizaţional scopului pentru care au fost concepute ajutoarele de stat, respectiv acela de a corecta anumite eşecuri ale pieţelor în planul eficienţei agenţilor economici.
În condiţiile în care companii româneşti de tradiţie luptă pentru supravieţuire înregistrând rate de rentabilitate apropiate de 0, constatăm faptul că statul român a direcţionat sprijinul financiar către agenţi economici care în proporţie de 28,57% au fost înfiinţaţi chiar în anul acordării ajutorului de stat şi care nu aveau experienţă pe piaţa României sau către beneficiari care erau încadraţi în categoria IMM şi au primit un sprijin financiar care excedea capacitatea acestora de a-l gestiona. Consecinţele fireşti ale modului defectuos de alocare a ajutoarelor de stat au fost scăderea ratei medii a rentabilităţii beneficiarilor ajutoarelor de stat de la 4,51% (în anul acordării ajutorului de stat) la 3,84% (în anul 2014), precum şi faptul că 27% dintre beneficiarii ajutoarelor de stat au încheiat exerciţiul financiar 2014 în pierdere".
În acest context AOAR atrage atenţia asupra modului în care resurse financiare semnificative de care ar fi putut beneficia inclusiv antreprenorii autohtoni de succes, au fost alocate ineficient pentru acordarea unor ajutoare de stat care nu şi-au atins scopul şi nu au avut nici eficienţa scontată.
AOAR precizează: "În condiţiile în care, în România, capitalul autohton nu numai că este majoritar în raport cu cel străin (52% faţă de 48%), dar în acelaşi timp asigură 3/4 din profiturile nete declarate şi 2/3 din locurile de muncă din mediul privat, reiterăm pe această cale necesitatea adoptării unor măsuri de susţinere a capitalul autohton şi de sprijinire a dezvoltării antreprenoriatului românesc la un nivel de susţinere cel puţin comparabil cu cel de care se bucură capitalul străin, şi solicităm transparentizarea modului de acordare a ajutoarelor de stat şi includerea unor criterii obiective care să avantajeze companiile aflate în dificultate (majoritatea cu capital românesc), concomitent cu susţinerea reală a exportatorilor, prin încurajarea accesului companiilor cu performanţe în export la ajutoare de stat şi la accesarea de fonduri europene".
Ajutoarele de stat acordate în perioada 2007-2015 nu şi-au atins scopul şi nu au avut nici eficienţa scontată, potrivit analizei Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care precizează că valoarea efectivă a subvenţiei acordată prin scheme de ajutor de stat în perioada 2007-2015 a fost de 42.260 euro per loc de muncă nou creat, valoare de 5 ori mai mare decât în cazul programului START (8.652 euro per loc de muncă), respectiv de 17 ori mai mare decât în cazul programului SRL-D (2.395 euro per loc de muncă). În contextul acestei valori uriaşe, subvenţiile acordate de statul român sub forma ajutoarelor de stat permit agenţilor economici să acopere plata salariului minim pe economie timp de 12 ani pentru fiecare loc de muncă nou-creat, în condiţiile în care beneficiarii ajutorului de stat sunt obligaţi, de regulă, să păstreze locurile de muncă create doar pe durata a 5 ani, potrivit AOAR.
Analiza AOAR mai precizează: "Un alt aspect demn de remarcat care accentuează comportamentul iraţional în raport cu banul public bazat pe ineficienţa criteriilor de acordare a ajutoarelor stat este reprezentat de faptul că gradul de realizare a indicatorului privind numărul de locuri de muncă create, la data de 31.12.2014 este de numai 69,35%, în condiţiile în care doar 28,89% dintre beneficiari au reuşit până la finalul anului 2014 să îşi îndeplinească (sau să îşi depăşească) obligaţiile asumate în ceea ce priveşte crearea şi menţinerea locurilor de muncă".