Analiză Coface: Alegerile din SUA vor supraîncălzi economia

Rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie, va avea implicaţii puternice asupra comerţului, taxelor şi ratelor dobânzilor. Tendinţa de supraîncălzire a economiei SUA s-ar putea intensifica, arată o analiză Coface, potrivit unui comunicat primit la redacţie.

Pe 5 noiembrie, americanii se vor îndrepta către urne pentru a decide între fostul preşedinte Donald Trump (republican) şi vicepreşedintele în exerciţiu Kamala Harris (democrat).

Rezultatul este foarte incert. Pe lângă preşedinţie, este în joc controlul Congresului: republicanii au nevoie de doar două locuri pentru a recupera Senatul, în timp ce democraţii au nevoie de un câştig net de patru pentru a recupera Camera. Este probabil să apară un Congres divizat, deşi o trifectă - controlul ambelor camere şi al preşedinţiei de către un singur partid - rămâne posibilă.

Potrivit analistilor, o a doua preşedinţie a lui Trump ar avea ca rezultat cea mai puternică escaladare a politicilor protecţioniste din istoria recentă. Candidatul republican doreşte să aplice un tarif de 60% la toate importurile din China şi, cel mai important, un tarif general de 10-20% la importurile de la toţi partenerii comerciali, aliaţi sau nu. Acest lucru ar reprezenta un cost

substanţial pentru întreprinderile şi consumatorii americani şi ar perturba puternic lanţurile valorice globale.

În schimb, Harris va continua probabil o abordare mai strategică şi mai măsurată a comerţului, concentrându-se pe restricţii direcţionate, în special în ceea ce priveşte China.

Cu toate acestea, se aşteaptă ca tensiunile comerciale să persiste, în special în sectoarele tehnologiei şi a energiei.

De altfel, şi viziunile fiscale sunt divergente. Harris şi Trump prezintă politici fiscale semnificativ diferite. Harris îşi propune să crească impozitele corporaţiilor şi a bogaţilor, oferind scutiri de impozite familiilor cu venituri mai mici. Platforma ei pune accent pe investiţiile publice în infrastructura verde şi programele sociale, urmărind reducerea inegalităţii veniturilor. Strategia fiscală a lui Trump se concentrează pe extinderea şi adâncirea reducerilor de impozite din 2017, inclusiv scăderea ratei impozitului pe profit la 15%. Abordarea sa include dereglementarea pentru a stimula creşterea economică, dar ar putea, de asemenea, să extindă semnificativ deficitul federal, crescând riscul supraîncălzirii economice.

Pe lângă acestea, ambele platforme ale candidaţilor implică cheltuieli publice substanţiale, ridicând îngrijorări cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor. În condiţiile în care consumul populaţiei este puternic, creşterea cheltuielilor deficitare ar putea duce la creşterea inflaţiei, forţând Rezerva Federală să înăsprească politica monetară şi să majoreze ratele dobânzilor.

În ciuda acestor riscuri, dolarul american va rămâne moneda de rezervă globală, asigurând condiţii de finanţare favorabile ţării. Chiar şi aşa, în cazul în care independenţa Fed ar fi

ameninţată într-un al doilea mandat al lui Trump, încrederea în politica monetară a SUA ar putea scădea, crescând incertitudinea economică globală.