ANALIZĂ KEYSFIN: "Presiunea fiscală pe mediul de afaceri riscă să alunge capitalul din România"

Presiunea fiscală pusă tot mai puternic pe mediul de afaceri riscă să alunge capitalul din ţara noastră, făcându-ne să asistăm la "o adevărată sinucidere economică", avertizează economiştii de la compania de business information si credit risk management KeysFin, într-o analiză privind evoluţia fiscalităţii din România din 2004 până în prezent, trimisă astăzi redacţiei.

Principala concluzie reieşită din datele statistice este aceea conform căreia cu cât statul a pus mai multă presiune pe mediul privat, cu atât gradul de rezistenţă fiscală a crescut, adică autorităţile au adunat, procentual, mai puţini bani.

Gradul de colectare al principalelor taxe şi impozite a scăzut în ultimii 10 ani de la 66% în 2004 la 56% în prezent, arată statistica KeysFin.

Încasările din TVA s-au redus în acest interval cu 7 puncte procentuale (de la 47% la 40%), contribuţiile din asigurări sociale cu 6 p.p (de la 85% la 79%), iar cele din impozitul pe profit - cu 5 p.p., de la 85% la 80%.

Încasările la buget din impozitul pe venit au fost singurele care au crescut, de la 80% la 83%, iar cele din accize şi taxa pe viciu de la 79% la 81%.

Statistica, realizată pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi cele ale Consiliului Fiscal (CF), mai arată faptul că, pe fondul creşterii susţinute a taxelor (în primul rând a TVA), evaziunea fiscală a explodat, de la 6,4% la 16,2% din PIB, dintre care cea pe TVA a avansat cel mai mult, de la 3% la 12,2%.

"Datele arată foarte clar legătura directă dintre creşterea presiunii fiscale şi cea a economiei subterane. Cu cât statul a pus mai puternic jugul pe economie, cu atât a încasat, procentual, mai puţin", afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, nu este de mirare că economia neagră a explodat în acest interval, ajungând ca în industrii precum cea a cărnii sau a băuturilor alcoolice, piaţa neagră, evazionistă, să devină majoritară.

"Mentalitatea de tip contabil practicată de autorităţi îşi arată falimentul şi riscă să afecteze puternic economia. Cu cât vor încerca să îşi acopere găurile din buget prin majorări de taxe şi impozite, cu atât România va avea de pierdut, riscând o adevărată sinucidere economică", afirmă specialiştii.

Cei de la KeysFin mai arată că sinuciderea economică trebuie tradusă prin pierderea iremediabilă a atractivităţii mediului de afaceri, fapt care devine tot mai posibil. Astfel, potrivit raportului Paying Taxes 2014, dat recent publicităţii de Banca Mondială, România se află, din punct de vedere al libertăţii fiscale, abia pe locul 134, după Belarus şi înaintea Bosniei. Bulgaria ocupă locul 81. Cu alte cuvinte, vecinul din sud are un mediu economic mult mai liber, mai puţin presant în privinţa fiscalităţii.

"Bulgarii au înţeles că, fără scăderea taxelor, rişti să nu îţi mai vină investitorii. Aşa au ajuns să aibă impozitul pe profit şi pe venit de numai 10%, TVA de 20% şi contribuţii sociale de 31%, faţă de 44% în România", afirmă experţii.

În timp ce noi am stagnat în privinţa libertăţii fiscale în ultimii ani, Bulgaria a avansat puternic în clasament, cu 10 locuri numai în ultimul an.

"Trăim într-o competiţie economică globală în care ţările pleacă de pe poziţii diferite. Nu putem să ne lăudăm că avem o fiscalitate mai bună decât în nu ştiu ce ţări occidentale, pentru simplul motiv că nu există grad de comparaţie. Acele ţări au economii mult mai dezvoltate, iar gradul de rezistenţă la fiscalitate este incomparabil cu cel din economia românească, una anemică, alienată de criză", mai scriu cei de la KeysFin, explicând că situaţia este "ca şi cum i-ai da unui sportiv plin de muşchi şi unuia anemic acelaşi tip de stimulente şi te-ai aştepta să aibă performanţe similare, doar pe baza medicamentaţiei".

Potrivit KeysFin, în condiţiile în care fiscalitatea va rămâne bătută în cuie şi în 2015, iar salariul minim impus de stat va creşte, nu este exclus să continuăm să pierdem teren faţă de celelalte ţări din regiune.

"Singurul nostru argument în ochii investitorilor străini, în prezent, îl constituie costul forţei de muncă, iar aici este inerent ca acesta să îşi piardă din atractivitate în următorii ani. În condiţiile în care fiscalitatea nu reprezintă deloc un argument pozitiv, costurile de transport sunt incomparabil mai mari având în vedere absenţa infrastructurii şi costurile carburanţilor, iar corupţia şi birocraţia sunt generalizate, întrebarea este cu ce argumente vom mai reuşi să atragem capital privat", punctează Keys Fin.

Încasările bugetare ale guvernului României sunt în prezent de 32% din PIB.

"Nu stăm nici rău, dar nici bine faţă de alte ţări din lume. Suntem undeva la mijlocul clasamentului. Problema este că, dacă statul va încerca să adune mai mulţi bani fără să fie foarte atent la efecte, s-ar putea trezi cu reversul medaliei. Sunt multe business-uri care, în prezent, funcţionează în zona gri a economiei. Dacă vor ajunge în colimatorul ANAF, se vor închide, cu siguranţă, iar statul n-ar mai câştiga nici din activităţile colaterale (costuri de funcţionare, salarizare etc.). Întrebarea este ce preferăm: să omorâm un business care, până la urmă generează consum în economie, sau să încercăm să îl determinăm să iasă la lumină? Cum facem asta: prin facilităţi fiscale, prin scăderea presiunii fiscale pe costul business-ului?", conchid retoric cei de la KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit risk management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector.