ANALIZĂ KEYSFIN: Recuperatorii de creanţe au făcut afaceri de 194 milioane de lei, în 2014

Cele 193 de firme de recuperare de creanţe au realizat anul trecut afaceri de 194 milioane de lei, potrivit unei analize KeysFin, care notează că numărul companiilor specializate în recuperarea datoriilor aproape s-a dublat în intervalul 2010-2014. Astfel, dacă în urmă cu cinci ani erau înregistrate 105 firme, în 2012 s-a ajuns la 158, în 2013 la 182, respectiv la 193 în 2014.

Şi afacerile acestora au evoluat semnificativ, de la 121,9 milioane de lei în 2010, la 169,4 milioane în 2011, 184,5 milioane lei în 2013 şi 194 milioane lei în 2014. Totodată, profitul recuperatorilor a avansat de la 19,3 milioane de lei la 2010 la 21,1 milioane în 2014.

Statistica KeysFin mai arată că marea majoritatea a firmelor de recuperare de creanţe se află în zona Capitalei, afacerile acestora depăşind 174 milioane de lei.

Analiştii au explicat: "Bucureşti-Ilfov a fost şi zona în care s-au acordat cele mai multe credite în timpul Epocii de Aur a Consumului. Dincolo de clienţi, care au avut de suferit de pe urma crizei (reduceri de salarii, concedieri etc.) sau care nu şi-au estimat corect capacitatea de plată ( consecinţă a slabei educaţii financiare), o parte din vină pentru numărul mare de datornici o poartă şi bancherii, care au acordat finanţări cu ochii închişi, vestitul credit cu buletinul fiind poate cel mai bun exemplu".

Din momentul în care clienţii n-au mai putut să plătească, băncile au căutat să-şi facă curăţenie în bilanţuri şi au vândut portofoliile de credite neperformante firmelor de recuperări: "Bancherii şi-au acoperit mare parte din aceste credite din dobânzile uriaşe percepute, astfel că le-a fost simplu să scape de datornici. La rândul lor, firmele de creanţe au cumpărat creditele ieftin şi, din marja rămasă, îşi acoperă un profit semnificativ. De pierdut au clienţii care, aflaţi în incapacitate de plată, s-au văzut cu veniturile blocate şi bunurile scoase la vânzare. Legea falimentului personal a venit prea târziu pentru majoritatea".

Potrivit KeysFin, cea mai mare firmă din piaţa recuperării de creanţe este, potrivit datelor financiare, EOS KSI România Srl, care a raportat anul trecut 590 de salariaţi şi afaceri de 61,1 milioane de lei, cu un profit de aproape 1 milion de lei. Locurile următoare în TOP 5 sunt ocupate de Asset Portfolio Servicing Romania Srl, Top Factoring SRL, VS Comunication Srl şi Cycle European Srl.

În opinia analiştilor, modul în care se derulează afacerile din sectorul colectării de creanţe ridică destule semne de întrebare: "Mulţi clienţi au sesizat autorităţile că sunt hăituiţi de către unele companii, în condiţiile în care activitatea acestora nu este reglementată cu aceeaşi stricteţe cu care se desfăşoară business-urile din sectorul bancar, aflate sub monitorizarea Băncii Naţionale.

Cât de legal este transferul de responsabilitate pentru creanţe de la bancă la un SRL?"

Amalia Postu, avocat partener în cadrul Postu Leonte şi Asociaţii SCA, declară: "Mecanismul cesiunii creanţelor bancare către societăţile specializate de recuperare ascunde, sub aparenţa legalităţii, numeroase nereguli şi încălcări ale legii". Potrivit acesteia, în acestă privinţă, cesionarea unui credit bancar reprezintă, practic, preluarea calităţii de creditor de către societatea de recuperare, în locul bancii, fără însă ca aceasta să îndeplinească toate condiţiile legale pentru a fi creditor într-un contract de credit, aspect de natură a atrage nulitatea cesiunii.

• Ce poate face clientul care află că a fost " vândut" unei firme de recuperare?

Clienţii au la îndemână, pentru a se apăra, câteva mecanisme legale, fie pe latură civilă, fie pe latură penală, precizează avocatul, adăugând: "În materie civilă, aş preciza invocarea nulităţii cesiunii pentru argumentele expuse anterior. De asemenea, fiecare client ar trebui să verifice dacă nu se află în situaţia în care creanţa a fost prescrisă, iar în caz afirmativ, se poate apăra invocând instituţia prescripţiei, nemaiexistând obligaţia legală de a achita sumele pretinse".

În prezent, cum piaţa recuperării de creanţe nu este supravegheată şi nu are o lege proprie de funcţionare, firmele au libertatea de acţiona după cum doresc. Cele 5 companii membre ale Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC), şi-au creat propriu cod deontologic, practic propria lege internă.

Firmele de recuperări îşi asumă, prin acest document, că nu vor folosi forţa, ameninţările cu sancţiuni inexistente sau care nu pot fi consecinţa a actelor/faptelor debitorului sau a altor acţiuni care atentează la demnitatea debitorului, că nu vor folosi un limbaj vulgar sau alte metode menite să hărţuiască debitorul.

În plus, recuperatorii afirmă că nu vor trimite sau vor folosi documente/scrisori care să sugereze în mod fals că activităţile sunt făcute de o instanţă judecătorească sau o institutie de stat şi că nu vor da informaţii false referitoare la consecinţele nerambursării debitului, printre care arestul sau detenţia, şi nici nu vor primi bani de la datornici fără a emite o chitanţă aferentă.