Creşterea mărfurilor s-a blocat şi, deşi perspectivele fundamentale puternice ale sectorului nu s-au transformat brusc într-o scădere, tocmai creşterea continuă a randamentelor Trezoreriei SUA a forţat o reducere a nivelului general al poftei de risc pe pieţe. Condus de o corecţie majoră, şi unii ar spune şi o întârziere a corecţiei la ţiţei, indicele Bloomberg Commodity s-a tranzacţionat cu -3% pentru a înregistra cea mai mare pierdere săptămânală din octombrie, conform unei analize realizate de Ole Hansen, şeful strategiei pe mărfuri Saxo Bank.
În timp ce evoluţiile individuale în cadrul fiecărei mărfuri au contribuit la stabilirea tonului, direcţia generală a fost pentru a treia săptămână consecutivă dictată de evoluţiile de pe pieţele de obligaţiuni din SUA. Vânzarea abruptă de joi a mărfurilor, acţiunilor şi obligaţiunilor ce a a avut loc după ce reuniunea FOMC nu a reuşit să liniştească piaţa cu temerile că randamentele şi inflaţia vor continua să crească. Fed va permite, practic, atât economiei, cât şi inflaţiei să funcţioneze cât de fierbinte doresc.
Mărfurile individuale cele mai expuse la ultima rundă de adversitate de risc sunt cele care au cea mai mare lungime speculativă. În ansamblu, sectorul mărfurilor s-a bucurat de o revigorare puternică în ultima lună din motive solide despre care am vorbit pe larg în analizele anterioare. Managerii financiari sau speculatorii au acumulat în ultimele nouă luni, ca urmare a impulsului puternic al preţurilor, o expunere record la mărfuri şi, cu câteva excepţii, una fiind aurul, o schimbare în perspectivele fundamentale şi / sau tehnice pe termen scurt ar putea declanşa o corecţie bruscă.
Petrolul, care în ultimele săptămâni dădea din ce în ce mai multe semne că şi-a atins potenţialul de preţ pe termen scurt, a scăzut cel mai mult din octombrie, după ce miercuri i s-a dat o lovitură dublă de la Agenţia Internaţională pentru Energie şi FOMC. În ultimul raport lunar privind piaţa petrolului, AIE a ridicat întrebări cu privire la unele dintre motivele care au susţinut recenta creştere a ţiţeiului Brent la 70 USD / b. În mod specific, riscul unui nou super-ciclu şi al unei potenţial deficit care se apropie au fost ignorate.
Nu numai că văd stocuri ample de petrol, în ciuda unui declin constant din depăşirea masivă care s-a acumulat în timpul celui de-al doilea trimestru. Acestea au evidenţiat, de asemenea, cantitatea mare de capacitate de producţie, în prezent la nivelul de 8 milioane de barili / zi, care este deţinută de membrii OPEC+. Cu recuperarea cererii de combustibil încă fragilă, mai ales că lansarea vaccinului întâmpină probleme în mai multe regiuni, cel mai vizibil în Europa, prognozele de creştere a cererii globale în jurul valorii de 5,5 milioane de barili / zi în 2021 ar putea ajunge să fie prea optimiste.
Având în vedere aceste evoluţii, este clar că creşterea de 80% de la începutul lunii noiembrie, când au apărut primele ştiri despre vaccinuri, a fost în primul rând condusă de producţia OPEC+, lăsând astfel preţul expus oricăror ştiri negative legate de cerere. Porţile iadului s-au deschis odată ce Brent a căzut sub 66,50 USD, iar de acolo a scăzut aproape o linie dreaptă până la 61,5 USD. În timp ce aceste noi niveluri inferioare reflectă mai bine situaţia actuală a pieţei petrolului, rămâne riscul ca speculatorii să nu-şi fi ajustat complet poziţiile.
Pe de altă parte, după ce s-au luptat atât de mult pentru a susţine preţurile în ultimul an, este puţin probabil ca membrii OPEC+ să rămână spectatori pasivi în cazul în care preţul va scădea în continuare. În caz contrar, ne aşteptăm la o intervenţie verbală ca primă linie de apărare şi, dacă nu este suficientă, vor fi extinse reducerile curente pentru mai mult timp. OPEC+ au la dispoziţie numeroase instrumente şi conduse de Arabia Saudită, şi-au arătat disponibilitatea de a le folosi.
Dintr-o perspectivă tehnică, Brent a rupt tendinţa ascendentă din noiembrie, dar până acum a găsit sprijin la SMA de 50 de zile la 61,50 USD, iar o închidere săptămânală mai sus ar susţine sentimentul de risc şi ar putea semnaliza o revenire în zilele următoare.
Aurul a primit un impuls iniţial după ce FOMC şi-a confirmat poziţia, menţinând o perspectivă pentru dobânzi neschimbate până în 2024. În timp ce aprinde efectiv o lumină verde foarte comodă pentru activele riscante şi dolar, piaţa a prins în schimb frică de întrebarea dacă Fed face o "greşeală de politică" atunci când vede creşterea randamentelor mai lungi din SUA ca fiind complet benigne.
În plus, piaţa a ajuns la concluzia că Fed va accepta atât economia, cât şi inflaţia să se desfăşoare, această din urmă fiind lăsată să crească şi să depăşească 2% pentru o perioadă prelungită de timp. În timp ce iniţial a căzut, prin simpatie cu alte clase de active, aurul a început să atragă din ce în ce mai mult oferte. Semne că are un anumit succes pot fi văzute în relaţia dintre aur şi randamentele reale pe 10 ani ale SUA. La 8 martie, când randamentul real s-a tranzacţionat la -0,6%, aurul a primit un sprijin dificil la 1680 USD, cu aproximativ 60 de dolari sub nivelul său actual.
În timp ce alte mărfuri, din cauza poziţionărilor ridicate, cum ar fi uleiul şi cerealele, au fost lăsate expuse reducerii riscurilor, aurul a fost deja uitat de investitori. Lipsa impulsului din ultimele luni a avut ca rezultat faptul că fondurile speculative şi-au redus lungimea netă în aur future COMEX la un minim de aproape doi ani, la loturi de 42k (4,2 milioane de uncii), o reducere de 85% faţă de ultimul vârf din februarie 2020.
Totalul deţinerilor în fonduri tranzacţionate la bursă, susţinute de lingouri, raportate de Bloomberg, au înregistrat reduceri continue în ultimele 30 de zile, scăzând la minimul de nouă luni, la 3.144 tone, o reducere de 9% faţă de vârful anului trecut. Cu toate acestea, o zonă care a mers împotriva tendinţei este China, unde deţinerile de ETF în februarie, conform Consiliului Mondial al Aurului, au crescut cu 8 tone, până la un record de 68,6 tone, după ce investitorii s-au confruntat cu tulburări pe piaţa bursieră chineză.
Deocamdată, aurul rămâne blocat în ţara nimănui şi, în ciuda faptului că a văzut o uşoară îmbunătăţire a perspectivelor tehnice, acolo rămâne. Pentru ca acest lucru să se schimbe şi pentru a atrage o cerere reînnoită, în special din conturile cu efect de leverage, trebuie să ajungă la 1765 USD / uncie şi până când o face, menţinem o perspectivă neutră pe termen scurt, odată cu o convingere bullish pe termen mediu în capacitatea aurului de a recupera ce a pierdut, înapoi către 2000 USD / uncie.