ANALIZĂ Pensionarii şi pensiile lor în diverse scenarii

Înainte de orice construcţie sau "reconstrucţie" a legii pensiilor din Pilonul I, trebuie fixat modelul teoretic care permite măsurarea veniturilor, eventual a deficitului explicit (cel din exerciţiul financiar curent) şi a deficitului implicit (obligaţii de plată viitoare), pornind de la un set de indicatori/variabile/ipoteze actuariale şi parametrii.

De asemenea, trebuie să se pornească de la premisa că în construcţia modelului exis­tă două populaţii: una activă şi alta care a ieşit din piaţa muncii. Corelaţia între setul de indicatori arată care ar putea fi "mecanis­mul de echilibrare automată", astfel încât sistemul de pensii să fie sustenabil financiar.

Cu titlu de exemplu, indicatorii/ipotezele actuariale care ar fi trebuit analizate la elaborarea Legii nr. 127/2019 (o mare parte sunt folosite şi în metodologia OIM) sunt următorii (vezi tabelul 1):

Cu excepţia ratei de creştere a pensiilor în plată, fixată arbitrar, nici un alt indicator/ipoteză actuarială nu a fost luat în calcul la construcţia Legii nr. 127/2019. Nu s-au analizat date, nu s-a făcut vreo selecţie a ipotezelor şi nu a fost elaborat vreun model actuarial pe baza acestor ipoteze pentru a vedea deficitul implicit la un orizont de 10 - 15 ani.

În sistemul public de pensii, dacă ar exis­ta un "mecanism de echilibrare automată", veniturile fiscale din care se plătesc pensiile ar depinde de rata de contribuţie (o rată de impunere) calculată pentru o perioadă de n - 1 ani şi de baza de contribuţie" care este totalul veniturilor populaţiei ocupate, adică a celor care lucrează. La rândul lor, "rata de contribuţie" şi "baza de contribuţie" depind de creşterea veniturilor şi vârsta de pensionare. Pe de altă parte, cheltuielile din buget, adică sursa de plată a pensiilor, depind de baza de contribuţie, de indexarea pensiilor şi eventual de actualizarea acestora în funcţie de o rată de înlocuire. Orice schimbare arbitrară în variabilele pe care le-am menţionat afectează mecanismul de echilibrare automată. Schimbări pot interveni în valoarea punctului de pensie, în sis­temul de calcul al punctului de pensie, în indexare şi în baza de contribuţie, ceea ce, potrivit legislaţiei din ultimii doi ani, s-a şi întâmplat.

• Evoluţia situaţiei financiare în pilonul I, în ultimii patru ani

Ca urmare a majorării anuale a punctului de pensie, plăţile în sistem, în intervalul 2016 - 2019, conform contului de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrează creşteri cu excepţia anului 2016, astfel: - 4,82% în 2016 comparativ cu 2015, cu 10,5% în 2017 faţă de anul precedent, cu 10% în 2018 comparativ cu 2017. Pentru exerciţiul financiar curent anticipez că plăţile ar putea să se majoreze cu 16,4%. (vezi Tabelul 2)

Datele de mai sus sunt extrase în mare parte din contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 2016 - 2018, publicat de CNPP, deşi am rezerve, întrucât sunt structurate şi prezentate confuz. De pildă, plăţile efectuate în contul pensiilor conform contului de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat (evidenţiate în rândul 2 din tabel) nu coincid cu angajamentele de plată ale Casei Naţionale de Pensii conform deciziilor de pensionare (rândul 3 din tabel), care cuprind nu doar plăţile efective, ci şi angajamentele de plată viitoare la dosarele de pensii recent aprobate. De exemplu, la sfârşitul anului 2017 sumele pentru plata pensiilor prevăzute în bugetul asigurărilor sociale de stat erau de 56.6 miliarde lei, plăţile efective conform contului de execuţie bugetară au fost de 56 miliarde lei, iar plăţile şi angajamentele de plată conform deciziilor de pensionare, dar care nu au intrat imediat în plată, erau de 59.4 miliarde lei. Diferenţa de 3,4 miliarde lei posibil să fi fost plătită în anul următor şi cifrele au ieşit bine, pentru că nu se văd în deficit. Aşa s-a întâmplat în fiecare an din cei pe care i-am ales (2016,2017, 2018).

Din datele prezentate în tabel, unde mă interesează în fapt plăţile efective, se observă că deficitul explicit în sistemul public de pensii este în mare parte egal cu subvenţia acordată prin bugetul de stat. Însă, este vorba de un deficit explicit anticipat.

În anul 2016, deficitul a fost de 15 miliarde lei, în 2017 de 13,5 miliarde lei. În anul 2018, deficitul s-a redus drastic cu 45,5%, ca urmare a majorării succesive a salariilor şi trecerii contribuţiilor sociale la angajat, care au schimbat baza de calcul. Cu toate acestea, efectul este deja absorbit, pentru că în 2019 deficitul este de 8,6 miliarde lei (+16,2%), iar pe fondul majorării punctului de pensie în 2020 şi 2021 şi al recalculării pensiilor în 2022 - 2023, anticipez că deficitul vă depăşi în termeni nominali deficitele înregistrate până în 2017.

Un prim şoc va apărea în septembrie 2020, când punctul de pensie creşte cu 40,3%. La suma de 71,7 miliarde lei (estimativ), cât se va plăti anul acesta în contul pensiilor publice în 2020, se adaugă încă 17 miliarde lei. Ca atare, în exerciţiul financiar 2020 se vor plăti aproximativ 89 miliarde lei pentru pensiile din pilonul I. Asta înseamnă că fondurile alocate pensiilor din pilonul I pentru tot exerciţiul financiar 2020 se vor majora cu 24%, comparativ cu 2019. Calculul la obligaţiile lunare de plată în contul pensiilor trebuie făcut diferit pentru primele 8 luni ale anului 2020, când se vor face plăţi de aproximativ 6,55 miliarde lei/lună, corespunzător unui număr de aproximativ 4,95 milioane de pensionari, comparativ cu ultimele patru luni din anul 2020, când suma lunară de plată depăşeşte 9 miliarde lei, datorită majorării punctului de pensie. Suma lunară care se plăteşte în contul pensiilor va înregistra mici variaţii în funcţie de numărul pensionarilor:

"intrări" - numărul celor care intră în plata pensiei şi

"ieşiri" - numărul deceselor (în prezent aproximativ 3000 decese/lună).

Implicaţiile bugetare nu se limitează la pensiile din pilonul I, ci includ şi pensiile de serviciu care se plătesc din bugetul de stat, regăsindu-se în fila de buget a unor ministere: Ministerul Muncii (pentru justiţie), Ministerul Afacerilor Interne (poliţişti), Ministerul Apărării Naţionale (armata), SRI, Parlament.

Evoluţia pensiilor de serviciu în ultimii patru ani se prezintă astfel (vezi Tabelul 3):

Dacă adunăm plăţile efectuate în contul pensiilor din Pilonul I cu plăţile în contul pensiilor de serviciu rezultă că efortul bugetar anual, fără indemnizaţiile sociale, s-ar putea prezenta astfel: (vezi Tabelul 4)

Din datele prezentate în tabel, se observă că dinamica cheltuielilor cu pensiile de serviciu este uimitoare, mai cu seamă în ultimii trei ani din intervalul ales. Per total, plăţile în contul pensiilor plătite de stat au avut o pondere în PIB de 7,9% în anul 2018, iar anul acesta ar putea depăşi 8% ca pondere în PIB. În ipoteza în care Produsul Intern Brut suferă corecţii negative în următoarele 18 luni, este posibil ca ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB să fie mai mare.

Pentru anul 2020 anticipez că plăţile în Pilonul I vor ajunge la aproximativ 89 miliarde lei, iar angajamentele de plată pentru pensiile de serviciu la circa 13 miliarde lei, dacă numărul de pensionari rămâne constant.

Datele de mai sus care prezintă o situaţie pentru ultimii patru ani arată că reducerea deficitului în sistemul public de pensii s-a făcut pe o bază nesustenabilă, ca urmare a unei politici salariale discreţionare. Cum în viitor se anticipează o evoluţie moderată a veniturilor populaţiei ocupate atât din sectorul public, cât şi din cel privat, menţinerea ori reducerea deficitului în sistemul public de pensii nu se poate realiza decât printr-o colectare mai bună a contribuţiilor sociale şi o modificare în ceea ce priveşte planificarea majorării punctului de pensie fixată pentru septembrie 2020 şi septembrie 2021. De asemenea, există posibilitatea de a reanaliza modul de calcul al punc­tajului anual prevăzut de Legea nr. 127/2019 şi de a stopa, astfel, recalcularea pensiilor, care oricum nu se poate face în următorii doi ani. Fireşte că asemenea măsuri sunt nepopulare şi cred că este nerealist să anticipăm că vreun guvern îşi va asuma acest risc înainte de alegerile parlamentare din 2020. În acelaşi timp, de mulţi ani persistă problema sarcinii financiare a pensiilor de serviciu. Acestea s-au majorat în anumiţi ani mai mult decât pensiile din Pilonul I. Deşi suma alocată din bugetul de stat pentru pensiile de serviciu nu este, deocamdată, atât de mare, totuşi modul de calcul al acestora favorizeaza creşteri mari. Pensiile de serviciu în plată nu pot fi eliminate, din motive de constituţionalitate şi atunci obligaţia de plată a statului de a acoperi aceste pensii va rămâne şi în viitor. Ceea ce se poate modifica este formula de calcul pentru toate aceste categorii de pensii şi, în consecinţă, vor fi afectaţi cei ce se află în muncă în sectorul public.