ANALIZĂ SĂPTĂMÂNALĂ Rata de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani ale României, în scădere la 3,4%

Piaţa titlurilor de stat din ţara noastră a reacţionat la climatul macro-financiar internaţional şi la ştirile interne în ultima săptămână, evidenţiindu-se o scădere uşoară a ratei de dobândă pe scadenţa 10 ani, la 3,405%, evoluţie în divergenţă cu Statele Unite şi în convergenţă cu Germania, după cum punctează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-un raport de analiză.

La rândul lor, în privinţa evoluţiei cursului euro/leu, analiştii BT Asset Management (BTAM) evidenţiază că există o probabilitate ridicată de depreciere a cursului în următoarele 12 luni: când rezervele valutare ale BNR scad cu mai mult de 5% într-o lună, cursul EUR/RON creşte în medie în următoarele 12 luni cu 2,7%, lucru care s-a întâmplat în 80% din cazurile istorice. Aceştia mai punctează că scăderea de peste 3 miliarde de euro a rezervelor FX ale Băncii Naţionale a României (BNR) din septembrie este cea mai mare din ultimii 15 ani, atât nominal cât şi procentual, iar din această sumă până la un maximum de 1 miliard de euro au fost intervenţii în piaţa valutară pentru susţinerea leului. De clarificat că BNR vinde euro şi cumpără lei prin intervenţiile sale, astfel că BNR nu pierde banii respectivi, leii intrând într-un alt cont.

Rădulescu notează: "În România, încrederea în economie a continuat să crească în septembrie (indicatorul Comisiei Europene la cel mai ridicat nivel din martie), iar autorizaţiile de construire clădiri rezidenţiale s-au redinamizat în august (plus 15% an/an), confirmându-se intrarea în ciclul post-pandemie. Perspectiva este susţinută şi de scăderea ratei şomajului la 5,3% în august (minimul din mai). Pe de altă parte, investiţiile străine directe au crescut pentru al doilea an la rând cu peste 5 miliarde de euro în 2019, perioadă în care stocul a depăşit 88 miliarde de euro. Nu în ultimul rând, rezervele internaţionale (ale României) au scăzut cu 5% an/an la 38 miliarde de euro în septembrie, pe fondul rambursării unei emisiuni de titluri în EUR, iar marjele nete de dobândă aplicate în sectorul bancar intern au evoluat divergent în august - creştere la RON vs. scădere la EUR. Aceste evoluţii coroborate cu analiza S&P, care consideră că probabilitatea majorării pensiilor cu 40% este redusă, au contribuit la scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 1,6% la 3,405% în această săptămână, în zona minimelor din ianuarie 2017 (declin cu 22,8% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă a scăzut cu 7,3% la 0,89 puncte procentuale (minimul de la începutul lunii august)".

În săptămâna precedentă, costurile de finanţare pe termen lung ale statului (rata de dobândă la 10 ani) urcaseră la 3,46%/an după votul din Parlament cu privire la majorarea pensiilor. Majorarea pensiilor cu 40% este aşteptată de economiştii BNR şi ai Consiliului Fiscal să ducă deficitul bugetar la 11-12% din PIB în 2021, iar necesarul mare de finanţare înseamnă că finanţatorii vor majora dobânzile percepute guvernului. Cheltuielile cu dobânzile s-au majorat deja anul acesta cu 23% şi sunt aşteptate de Comisia Europeană să fie de peste 3 miliarde de euro în 2020 şi de 3,9 miliarde de euro în 2021.

La rândul lor, analiştii BT Asset Management arată că pe piaţa titlurilor de stat în euro, spread-ul (diferenţa) între titlurile pe 10 ani ale României (rating BBB- outlook negativ) şi cele ale Greciei (rating BB outlook stabil) se poziţionează în continuare aproape de maximele ultimilor 5 ani (randament de 2% vs randament de 1%), "semn al existenţei unei aversiuni la risc a investitorilor străini faţă de perspectivele bugetare din plan local".

În acelaşi timp, peste jumătate din guvernele din zona Euro se finanţează în continuare la dobânzi negative pe maturitatea de 10 ani, iar dobânzile pentru cele mai îndatorate trei state europene (Grecia, Italia, Portugalia) ca raport în PIB se poziţionează în continuare în acest ciclu în proximitatea minimelor istorice, la 1% şi sub acest nivel.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe a atras din piaţa internă 711,3 milioane de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024 şi 1,2 miliarde de lei prin obligaţiuni scadente în iulie 2025, la costuri medii anuale de 3,20%, respectiv 3,22%. La această din urmă emisiune, randamentul este cu 1 punct de bază mai mic comparativ cu licitaţia din septembrie. Cererea din partea finanţatorilor a fost ridicată, de 1,22 miliarde de lei, iar nivelul atras este peste nivelul planificat în prospectul de emisiune, de 700 milioane lei.

Per ansamblu, în septembrie, statul s-a împrumutat cu 6,2 miliarde de lei pe piaţa internă, cu 37% peste volumul programat, iar în octombrie are programate împrumuturi de cel puţin 5,06 miliarde de lei. Săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a planificat două licitaţii cu titluri scadente în ianuarie 2028 şi aprilie 2026, în volum de 575 milioane de lei fiecare.

• Cursul rămâne sub 4,88 cu intervenţiile BNR, ROBOR opreşte avansul

În ceea ce priveşte evoluţia cursului EUR/RON, acesta a fost păstrat stabil la cotarea oficială prin intervenţiile din piaţă ale băncii centrale. Astfel, deşi a retestat pragul de 4,88 de lei pentru un euro de câteva ori săptămâna trecută (vezi grafic Curs EUR/RON), cursul de schimb a fost împins la cotarea oficială de vineri la 4,8718 lei/euro. Maximul istoric pentru cursul valutar, de 4,8750 lei/euro, a fost atins în data de 25 septembrie, evoluţie venită şi în contextul tendinţelor de depreciere apărute pe monedele din regiune. Luna septembrie a fost una destul de volatilă la nivelul pieţelor financiare internaţionale, de aici şi dimensiunea ridicată a intervenţiilor BNR. De menţionat totodată că în lunile de vară lichiditatea de pe curs este ceva mai mică, iar BNR poate mişca EUR/RON cu sume mai mici.

"Relativa aversiune faţă de risc pe leu se menţine, cursul EUR/RON stabilizându-se în zona de 4,87-4,875. Stabilizarea recentă este explicată şi în context regional CEE, unde cele 3 valute importante s-au apreciat în medie mai puternic, cu +1,2%, faţă de moneda unică. Scăderea leului de -2% din acest an rămâne relativ nesemnificativă prin comparaţie cu cea de pe zlot, koruna şi forint (-7% în medie), inclusiv şi în contextul unei volatilităţi de 3 ori mai reduse", spun analiştii BTAM.

Aceştia mai evidenţiază scăderea rezervelor valutare în septembrie, cu 3,2 miliarde de euro la 32,6 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare variaţie lunară de rezerve valutare din ultimii 15 ani, atât nominal cât şi procentual. O asemenea scădere a rezervelor valutare poartă o probabilitate ridicată de depreciere a cursului EUR/RON de până la 2,7% pe următoarele 12 luni, potrivit BTAM.

Specialiştii BT Asset Management mai arată că intervenţia BNR în piaţa valutară, în septembrie, pentru susţinerea cursului, se ridică până la în jur de maximum 1 miliard de euro. Aceştia nu menţionează explicit totuşi că BNR a plătit în 18 septembrie circa 2,09 miliarde de euro pentru o emisiune a Ministerului de Finanţe din 2013 care a ajuns la scadenţă, de aici trăgându-se un impact important în scăderea rezervelor valutare.

"Rezervele valutare ale BNR s-au situat la 32,6 miliarde de euro pe final de T3, în scădere cu 3,2 miliarde de euro, respectiv -9% faţă de luna anterioară. Aceasta este cea mai mare variaţie lunară de rezerve valutare din ultimii 15 ani, atât nominal cât şi procentual. Intervenţia BNR în piaţa valutară în septembrie pentru susţinerea cursului se poate ridica până la în jur de maximum 1 miliard de euro, excluzând variaţiile celorlalte variabile (modificări rezerve minime obligatorii în valută ale băncilor, plată serviciu datorie publică externă). La scara istorică a ultimilor 15 ani, când rezervele FX la BNR scad într-o lună cu mai mult de -3%, cursul EUR/RON creste în medie în următoarele 6 luni cu +0,7% (frecvenţa de depreciere a leului: în 59% din cazuri). Când rezervele FX la BNR scad într-o lună cu mai mult de -5%, cursul EUR/RON creşte în medie în următoarele 12 luni cu +2,7% (frecvenţa de depreciere a leului: în 80% din cazuri). Ultima mare variaţie negativă de rezerve FX a fost în luna de stres (financiar) martie din anul curent, iar de atunci EUR/RON a crescut cu +0,8%", explică analiştii BTAM.

În materie de ROBOR, ziua de joi, 1 octombrie, a adus prima zi de oprire a creşterii susţinute a indicatorului de care sunt legate o parte importantă din creditele în lei. Cotaţiile ROBOR au avut o săptămână continuă de creştere până joi, ROBOR la 3 luni şi 6 luni atingând miercuri 2,11%. Vineri, ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2,10%, în timp ce ROBOR la 6 luni a crescut de la 2,10% joi la 2,11%.

De menţionat că acum mai bine de o săptămână, în 21 septembrie, ROBOR la 3 luni era 1,98%, iar ROBOR la 6 luni 2,03%.

Un cititor al BURSA comentează pe site-ul nostru că BNR a tras în sus ROBOR la 3 luni prin controlul lichidităţii pentru că, fiind final de trimestru (30 septembrie, ROBOR la 3 luni la 2,11%), se stabileşte indicatorul pentru credite vechi legate la cotaţia respectivă a ROBOR, după ce la 30 iunie 2020 ROBOR la 3 luni a fost 2,20%.

"BNR a vrut o soluţie care să mulţumească ambele părţi (mediul bancar şi stat). Dacă ROBOR cobora prea mult, veniturile băncilor (derivate din dobânzile creditelor) ar fi scăzut, spre beneficiul clienţilor cu credite în leu; dar leul s-ar fi depreciat mai cu spor; în acelaşi timp, dacă ROBOR creştea prea mult asta avantaja leul (versus euro) - problema e că Statul, la 1 octombrie, stabileşte nivelul accizelor pentru bugetul anului viitor. Dacă aveam un leu prea puternic, veniturile statului la anul ar fi scăzut. Deci BNR în acelaşi timp a făcut vânt niţel leului să se deprecieze niţel şi a ţinut umflăţel şi ROBOR la 3 luni (implicit IRRC) pentru a nu tăia prea rău veniturile băncilor", scrie cititorul nostru.

Marţea trecută BNR a publicat noua valoare a IRCC, 2,17%, în scădere de la 2,41%. IRCC este referinţa la care sunt legate, din mai 2019, creditele acordate în lei cu dobândă variabilă.

Mihai Gongoroi