ANALIZĂ SOCIETE GENERALE: "Fără relaxarea cantitativă a Fed-ului, S&P 500 s-ar tranzacţiona în jurul valorii de 1.800 de puncte"

Fără relaxarea cantitativă operată de Federal Reserve (Fed) în ultimii 12 ani, indicele principal al burselor americane S&P 500 s-ar tranzacţiona mai aproape de 1.800 puncte decât de 3.550 puncte unde este cotat în prezent, arată o notă de cercetare realizată de analiştii Societe Generale, citată de marketwatch.com.

Ulterior crizei financiare din 2008, banca centrală a Statelor Unite a recurs la achiziţia de titluri de stat din piaţa secundară pentru a furniza lichiditate pieţelor şi economiei financiare, iar cumulate cu scăderea dobânzilor lichidităţile nou create s-au îndreptat în piaţa de acţiuni în căutare de randamente superioare.

"Fără QE (quantitative easing - n.r.) defapt, indicele Nasdaq 100 ar fi mai aproape de 5.000 decât de 11.000, în timp ce S&P 500 ar trebui să fie mai aproape de 1.800 decât de 3.300" unde se afla la finele lui octombrie, scriu în raportul lor analiştii Sophie Huyinh şi Charles De Boissezon (vezi grafice). Indicii principali americani au înregistrat un raliu puternic de peste 7% în prima lună din noiembrie după o scădere similară în octombrie.

Mulţi analişti mai sceptici pun sub îndoială impactul direct al QE asupra randamentelor la obligaţiuni şi argumentează în schimb că relaxarea cantitativă funcţionează ca un semnal că factorii de decizie intenţionează să ţină ratele de dobândă la niveluri foarte scăzute. Analiştii Societe Generale, folosind un mix de indicatori macroeconomici calculaţi săptămânal ce încorporează date din 2005 până în prezent, au încercat să estimeze efectul achiziţiilor Fed asupra yield-ului la titlurile de trezorerie pe 10 ani ale SUA: concluzia a fost că QE a tăiat circa 180 de puncte de bază, sau 1,8%, din randamentul pe scadenţa 10 ani a Statelor Unite.

Potrivit analizei, există variaţiuni asupra impactului în funcţie de indici, coşul de acţiuni Nasdaq 100 - concentrează un număr mare de acţiuni din sectorul tehnologic - fiind cel care a beneficiat cel mai mult de pe urma programelor Fed, în mod special în 2020.

Analiştii mai notează o schimbare a "cauzalităţii" în mişcările din pieţele de acţiuni şi obligaţiuni.

Înainte de QE, arată cei doi, acţiunile americane erau mai adesea cele care dădeau tonul pieţei de obligaţiuni: investitorii adăugau mai multe sau mai puţine obligaţiuni la portofoliu în funcţie de semnalele privind apetitul la risc din piaţa de acţiuni. De la startul programelor de relaxare cantitativă relaţia s-a inversat, iar mişcările din piaţa de acţiuni sunt din ce în ce mai des conduse de schimbările randamentelor la obligaţiuni, potrivit analiştilor.