ANDREI MACSUT, CERCETĂTOR SAR: "Transparenţa a avut de suferit ca urmare a stării de urgenţă"

• "Procedura dominantă în achiziţiile publice din starea de urgenţă a fost achiziţia directă" • "Ministerele au avut cele mai mari cheltuieli, deşi au avut cele mai puţine contracte"

Transparenţa a avut de suferit ca urmare a situaţiei de urgenţă impuse de pandemie - este concluzia unu raport realizat de Societatea Academică din România (SAR), Transparency International România, Institutul pentru Politici Publice şi Government Transparency Institute, care subliniază că la problemele cu care se confruntau de obicei instituţiile publice din ţară s-a adăugat contextul pandemic fără precedent, care a îngreunat şi mai mult transparentizarea contractelor şi receptivitatea anumitor instituţii publice.

Andrei Macsut, cercetător la Societatea Academică din România, a declarat ieri, la prezentarea raportului:

"În analiza noastră am vrut să vedem în ce măsură au fost respectate de către instituţiile publice decretele prezidenţiale privind achiziţiile publice, respectiv unde au apărut probleme sau riscuri. În prima etapă am făcut comparaţii între contractele care s-au încheiat în anul 2020, în perioada stării de urgenţă, şi intervalul similar din 2019 şi 2021, în domeniul medical şi cel non-medical. Am centralizat din răspunsurile primite peste 12.000 de contracte, dintre care aproape 1.400 de valoare mare, de peste 24.000 de RON. În general, instituţiile care ne-au trimis răspunsuri au fost corecte. Nu am găsit semne mari de corupţie sau abateri, însă acolo unde am constatat abateri de la decretele prezidenţiale a fost vorba în general despre instituţii mai mici, din comune sau oraşe".

Domnia sa a continuat: "De cele mai multe ori, la nivelul comunelor sau oraşelor s-au realizat achiziţii publice prin proceduri necompetitive, precum achiziţiile directe de bunuri sau servicii care nu intrau în sfera de aplicare a decretelor. Achiziţiile au fost folosite inclusiv pentru piese de maşini sau lucrări de construcţii etc., care nu aveau treabă cu domeniul medical sau pandemia. Totuşi, nu am găsit abuzuri flagrante sau semne clare de corupţie. Nici la nivelul comunelor unde existau aceste proceduri necompetitive nu am descoperit vreun semn că ar exista legături între autorităţi şi furnizorii de produse sau servicii. Nu am găsit vreo dovadă că banii s-ar fi întors la decidenţi. Asta nu înseamnă că acest lucru nu s-a întâmplat, ci că nu sunt dovezi".

• Andrei Macsut: "Diferenţe mari între tiparele de achiziţii"

Analiza arată că există diferenţe mari între tiparele de achiziţii, deşi "pandemia era la fel peste tot şi nevoile aceleaşi".

"Priorităţile de achiziţii au fost diferite de la o instituţie la alta. Nu am găsit firme care au dominat piaţa, ci o diversitate de furnizori, mai ales în domeniul medical", a declarat domnul Macsut, menţionând: "În cele 1.400 de contracte analizate, cel mai des s-au folosit achiziţia directă (864), licitaţia deschisă (214), negocierile fără publicare (158), proceduri simplificate (88) etc. Procedura dominantă a fost achiziţia directă. Dintre contractele mari, 72% sunt relevante în contextul pandemiei - pentru produse care aveau într-adevăr menirea să stopeze răspândirea virusului: mănuşi, măşti, produse de dezinfecţie, de curăţare etc. Cu toate acestea, celelalte 28% dintre contracte au reprezentat, ca valoare, peste 50% dintre fondurile cheltuite în perioada stării de urgenţă. Ministerele au avut cele mai mari cheltuieli, deşi au avut cele mai puţine contracte.

Din totalul contractelor spitalelor, 99% din cheltuieli au fost pentru materiale necesare stopării răspândirii virusului, în cazul primăriilor sau comunelor, doar 15% au fost destinate contractelor relevante în contextul covid".

• Ministerul Sănătăţii şi Unifarm nu au răspuns cererilor pentru realizarea raportului

O altă observaţie este, conform domnului Macsut, că anumite entităţi publice-cheie precum Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională Unifarm nu au răspuns cererii autorilor privind furnizarea de date pentru realizarea raportului.

Potrivit domniei sale, constatările din teren pentru realizarea analizei arată că la nivelul instituţiilor publice există o lipsă de planificare strategică şi anticipare a nevoilor. De exemplu, în zona spitalelor, achiziţiile se fac după cum apare nevoia, adică doar atunci când se termină o categorie de consumabile şi când se comunică faptul că acestea nu mai sunt.

"În perioada derulării procedurii de achiziţie, spitalul funcţionează fără materialele necesare. Nu este vorba despre lipsă de resurse, ele există, dar sunt administrate prost, în sensul că nu se face o analiză de nevoi care să preîntâmpine nevoile", a afirmat reprezentantul SAR, menţionând: "Totodată, există situaţia în care «nu ştie stânga ce face dreapta». În spitale nu există o coordonare între secţiile care au nevoi similare ca să facă o achiziţie unitară, de aceea ele fac mai multe achiziţii pentru aceeaşi categorie de produs".

O altă problemă adusă în atenţie de raport este că specialiştii care lucrează cu instituţiile publice ajută la ocolirea legii, nu la respectarea sa. "Este o constatare tristă, însă simptomatică pentru problemele sistemului. Am întâlnit situaţii în care conducerea unei instituţii chiar afirma că nu o interesează ce spune legea", conform domnului Macsut.

Raportul mai arată că "există o captură prin închiriere în domeniul spitalelor, şi anume: adesea nu achiziţiile sunt problema, nu prin acestea se produce captura de stat, ci prin închiriere. Adică, pentru a scădea costurile, în loc să cumpere un aparat destul de scump, îl închiriază de la un furnizor. Problema este că în contract nu sunt specificate şi consumabilele pe care aparatul le foloseşte, pe care numai furnizorul respectiv poate să le ofere şi costă enorm, inclusiv raportat la preţul pieţei pentru categorii similare de produse".

• "ONAC nu şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creat"

Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) nu şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creat, potrivit sursei citate, care adaugă: "Acesta trebuia să realizeze achiziţii centralizate, iar contextul stării de urgenţă şi al pandemiei a fost ocazia ideală pentru ca ONAC să se remarce ca instituţie ce poate prelua o bună parte din povară, mai ales pentru spitale. Nu s-a întâmplat acest lucru, spitalele au trebuit să-şi organizeze singure, cu resurse limitate, fiecare procedură. Activitatea ONAC a fost destul de ştearsă în perioada respectivă, ceea ce este un eşec al instituţiei".

Analiza mai evidenţiază lipsa personalului specializat pe achiziţii, mai ales în spitale. "Birourile de achiziţii adesea lipsesc, la fel persoanele specializate pe domeniile unde este nevoie să se realizeze achiziţii. Vedem «aceleaşi trei persoane» care trebuie să facă achiziţii pentru sisteme IT, produse medicale, lucrări de construcţii, fără să aibă experienţă în domeniu, fără capacitatea de a evalua în mod competent ofertele tehnice".

Concluzionând, reprezentantul SAR a spus că toate aceste probleme evidenţiate în raport nu sunt specifice contextului pandemic, ci probleme pe care instituţiile din România le au de foarte mult timp. "Pandemia doar le-a scos la iveală şi le-a agravat", potrivit domnului Macsut.