ANIVERSARE: ZIARUL BURSA -25 DE ANI După 25 de ani, ziarul "BURSA" este din nou la început de drum

Răsturnarea "ordinii" socialiste în 1989 a readus speranţa românilor într-o viaţă mai bună, pe fondul încrederii, dar şi a exemplului oferit de economiile occidentale dezvoltate, că piaţa liberă oferă cele mai bune şanse pentru atingerea obiectivelor individuale.

Unul dintre cuvintele "magice" asociate pieţei libere a fost, şi poate mai este, "bursa", acea instituţie fundamentală care permite întâlnirea cererii şi ofertei de capital, precum şi tranzacţionarea acestuia, astfel încât resursele limitate să fie utilizate cât mai eficient.

Ziarul "BURSA" a apărut în acest context şi a trecut la promovarea şi sprijinirea iniţiativelor pentru crearea şi dezvoltarea în ţara noastră a unuia dintre cei mai importanţi piloni ai capitalismului.

După o perioadă semnificativă de exuberanţă la BVB, alimentată şi de evoluţia pieţelor internaţionale, a venit şi momentul adevărului, sub forma celei mai mari crize globale din perioda postbelică, care a fost, destul de rapid, etichetată drept o criză a capitalismului.

Apoi a început să fie promovată tot mai larg idea că piaţa liberă este un joc cu sumă nulă, adică pentru fiecare câştigător există şi cineva care pierde.

Nimic mai departe de adevăr, iar dovada este oferită de stadiul actual al dezvoltării, unde oamenii obişnuiţi beneficiază de condiţii de viaţă accesibile altădată doar regilor.

În plus, noţiunea de capitalism a fost aproape complet golită de conţinut, în condiţiile în care gradul de liberate al pieţelor este tot mai redus, iar bail-out-ul a devenit un instrument obişnuit de salvare a companiilor, dar mai ales a băncilor, considerate prea mari să cadă.

Această "conservare" a unor modele de afaceri falimentare a avut consecinţe dintre cele mai grave, prin blocarea funcţionării mecanismelor de autoreglare prezente în orice mediu economic.

Cu toate că a devenit tot mai evident "divorţul" dintre sistemul economic actual şi capitalism sau piaţa liberă, numeroase voci susţin necesitatea renunţării la capitalism.

Cea mai recentă este a lui Mark Price, vicepreşedinte al companiei John Lewis Partnership şi director executiv la Waitrose, unul dintre cele mai importante lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie.

"Capitalismul a eşuat în misiunea sa de a servi societatea", a declarat Price, după cum scrie The Telegraph.

Directorul de la Waitrose îşi susţine afirmaţiile cu ajutorul datelor unui sondaj realizat de propria companie. Clienţii lanţului de retail britanic consideră că interesul principal al firmei îl constituie banii şi nimic altceva, iar angajaţii sunt consideraţi doar "resurse" şi nu fiinţe umane.

Cea mai importantă concluzie este, însă, alta. "Există un abis între modul în care clienţii percep corporaţiile faţă de firmele mici", după cum scrie cotidianul britanic, în condiţiile în care 96% au o opinie favorabilă faţă de firmele mici şi doar 58% privesc favorabil marile corporaţii.

Nu înseamnă aceasta că, de fapt, nu capitalismul a eşuat în misiunea de a servi societatea, ci corporatismul susţinut de stat, adică ceva cunoscut în istorie sub numele de fascism?

Dincolo de Ocean, bursele de valori, cel mai important simbol al capitalismului, au cunoscut o transformare radicală odată cu extinderea tranzacţionării la viteze ridicate (n.a. HFT, high frequency trading).

De la atragerea şi tranzacţionarea capitalului, bursele au ajuns acum "locul de joacă" al algoritmilor care tranzacţionează la nanosecundă.

Eric Scott Hunsader, fondatorul Nanex, o companie care furnizează informaţii de piaţă în timp real, scria recent pe contul său de Twitter că peste 30% dintre cotaţiile acţiunilor listate pe coasta de est expiră înainte să ajungă în California.

" În istoria omului civilizat, niciodată nu a fost acceptabilă anularea unei cotaţii înainte de a fi capabil să reacţionezi", scrie Hunsader, al cărui verdict este necruţător: "capitalismul şi Wall Street-ul nu mai au nimic în comun, în condiţiile în care bursele au nevoie de bail-out-uri, favoruri speciale şi imunitate în faţa legilor".

Fondatorul Nanex a mai prezentat şi rezultatele unui studiu de la Federal Reserve Bank of New York, unde se arată că "traderii angajaţi în tranzacţiile HFT creează doar o iluzie a lichidităţii pe pieţe", tocmai în condiţiile în care susţinerea lichidităţii este argumentul principal utilizat în faţa criticilor.

Deşi a pornit aproape de unul singur "cruciada" împotriva HFT, Hunsader nu uită să sublinieze o diferenţă crucială: "Vă rog să nu confundaţi speculatorii cu traderii HFT. Pieţele au nevoie de speculatorii care îşi asumă riscurile reale, în timp ce HFT reprezintă doar furt".

"Dacă scopul bursei este atragerea capitalului, de ce a scăzut numărul companiilor listate de la 8.000 la 4.000?", se întreabă şi întreprinzătorul american Mark Cuban.

Poate că tendinţa din Statele Unite are cauze similare celor prezente şi în economia noastră: capitularea treptată în faţa unui mediu ostil, marcat nu doar de incertitudine, ci şi de atitudinea tot mai ostilă a autorităţilor în faţa iniţiativei private.

Ziarul "BURSA" a prezentat pe larg cadrul de evoluţie al crizei economice şi financare globale, de multe ori accentuând factorii cu caracter predictiv şi de avertizare, pe baza cărora să acţioneze autorităţile nostre, firmele şi investitorii individuali, dar nu şi-a închipuit, probabil, că vom fi martorii negării beneficiilor capitalismului tocmai în Vest.

În condiţiile în care noţiunile de strategie sau libertate economică par să le fie străine autorităţilor, chiar şi după 25 de ani, ziarului nu îi rămâne decât să repornească, din nou, pe drumul şi mai dificil al apărării, prin informare, a singurelor speranţe pentru dezvoltare, antreprenorul şi libertatea economică.