• Acesta rezultă în urma negocierilor cu furnizorii şi distribuitorii şi este valabil inclusiv pentru piaţa reglementată
Preţul gazelor naturale din producţia internă nu este reglementat de ANRE, ne-au declarat oficialii Autorităţii, adăugând că activitatea de producţie nu este cuprinsă în segmentul reglementat al pieţei. "Preţul de producţie al gazelor naturale din producţia internă este stabilit de către producători. Conform legislaţiei în vigoare, preţul gazelor din producţia internă, recunoscut de ANRE în calculul preţului final la consumatori, este preţul stipulat în contractele comerciale încheiate pe piaţa gazelor naturale, în mod liber şi pe bază concurenţială", ne-a explicat conducerea ANRE.
Acest lucru înseamnă că, dacă producătorii interni de gaze (Romgaz şi Petrom) se hotărăsc să ridice preţurile de vânzare, ANRE nu face decât să constate că facturile prezentate de operatori sunt mai mari şi va modifica tarifele reglementate în consecinţă. ANRE are, însă, un cuvânt de spus în tarifele reglementate pentru distribuţie, furnizare, transport şi înmagazinare.
Deşi nu declară oficial, reprezentanţii ANRE sugerează, în răspunsul oferit ziarului BURSA, că preţul gazelor nu depăşeşte echivalentul a 160 de dolari/1.000 mc pentru că producătorilor nu li se oferă mai mult la masa negocierilor cu furnizorii, în contextul crizei şi al scăderii consumului.
Surse din piaţa de energie susţin că, până în 2008, ANRE făcea o recomandare anuală de preţ pentru producătorii interni de gaze. De la începutul lui 2008, nu a mai făcut acest lucru, iar preţurile de vânzare a gazelor au rezultat în urma negocierii libere dintre furnizori şi producători. Din 2008 şi până în prezent, nu au avut loc modificări ale tarifelor solicitate de producătorii interni de gaze.
Preţul reglementat al gazelor diferă, dar nu cu mult, între distribuitorul care operează în nordul ţării (E.ON Gaz) şi cel care este în sud (GDF Suez Energy), tocmai ca rezultat al negocierilor, dar şi a costurilor diferite cu distribuţia şi investiţiile.
În 2006, Petrom a majorat preţul gazelor din producţia internă. Acest lucru a creat un imens scandal naţional, riposta conducerii ANRE de atunci, care a considerat majorarea nejustificată, şi oprobiul public împotriva producătorului. Acest scandal s-a stins aşa cum s-a aprins, iar ANRE a majorat preţul reglementat al gazelor, recunoscând în tarif scumpirea operată de Petrom.
Iată că, de vreo doi ani, preţul gazului ca marfă este stabilit, liber, în urma negocierilor operatorilor de pe piaţă, în funcţie de cerere şi ofertă. Şi nu s-a modificat. Mărul discordiei dintre operatorii de pe piaţa gazelor şi ANRE a fost reprezentat, în ultimii ani, de preţul gazelor importate, care a cunoscut fluctuaţii semnificate în sus şi în jos, în perioada 2008 - 2009 inclusiv. Operatorii au considerat că ANRE nu a acoperit, prin tarif costurile cu achiziţia gazelor importate.
Criza a ieftinit semnificativ, anul trecut, gazul importat, care acum este pe un trend uşor de creştere. Aşa că din nou discutăm despre majorări de preţ, alinieri de tarife, liberalizarea completă a pieţei. Un "vânt" de scumpire bate şi dinspre "Petrom", al cărui director general executiv, Mariana Gheorghe, a declarat, recent: "ANRE reglementează un nivel de preţ la gaze care, prin lege, este liberalizat, încălcând, astfel, principiile economiei de piaţă. Avem de-a face cu o discriminare între producătorul local şi cel de la care România importă gaz".
Domnia sa a criticat ANRE pentru că nu permite liberalizarea preţului la gazele produse intern, susţinând că producătorii autohtoni sunt discriminaţi în raport cu cei de la care România importă gaze. Majorarea preţului ar aduce Petrom o parte din lichidităţile necesare pentru investiţiile programate în dezvoltarea companiei, în condiţiile în care preţul gazelor produse intern reprezintă abia jumătate din preţul la care cumpără România din afară. Petrom a programat investiţii anuale de peste şapte miliarde de euro în următorii cinci ani.