ANRM, ÎNTR-O INFORMARE CĂTRE PREMIER: Neactualizarea redevenţelor la gaze a prejudiciat statul cu 8 miliarde lei

Statul român a fost prejudiciat cu peste 8 miliarde lei, în perioada 2006-2018, ca urmare a neactualizării redevenţelor plătite de companiile de petrol şi gaze, arată Gigi Dragomir, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), într-o notă de informare transmisă premierului ţării.

Documentul a fost postat pe Facebook de Darius Vâlcov, fost ministru de finanţe, care a comentat: "Aşa arată un jaf de 2 miliarde de dolari. Ce ar fi însemnat aceşti bani pentru România? Alocaţiile tuturor copiilor pentru 2 ani. Sau construcţia a 10 spitale mari, complet utilate, cu câte 600 de paturi fiecare. Sau construcţia şi dotarea a câte 3 grădiniţe în fiecare localitate din Româ­nia. Sau finalizarea autostrăzii Ploieşti-Braşov".

În informarea citată, Gigi Dragomir menţionează: "Potrivit art. 2 lit. e) din HG nr. 1419/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANRM, una din atribuţiile principale ale agenţiei este stabilirea, în condiţiile legii, a preţului de referinţă pentru petrolul (ţiţei + gaze naturale) extras în România, în vederea calculării redevenţei petroliere.

Preţul de referinţă a gazelor naturale este preţul minim admis la tranzacţiile cu gaze naturale considerat de statul român în vederea aplicării redevenţei şi valorificării acestei resurse în interesul cetăţenilor.

Ultimul ordin al preşedintelui ANRM pentru aprobarea preţului de referinţă al gazelor naturale extrase în România a fost dat în anul 2008 (O.P. ANRM nr. 21/2018) prin care se stabilea nivelul de 495 RON/1000 mc.

Acest ordin nu a mai fost actualizat.

Curtea de Conturi a României, analizând activitatea ANRM în perioada 2006-2010, a stabilit în 2010 că, prin neactualizarea preţului de referinţă a fost diminuată redevenţa cuvenită bugetului de stat cu suma 2.407.470.702 RON.

ANRM a contestat în instanţă, contestaţie respinsă de Curtea de Apel Bucureşti în 2012 (sentinţa civilă nr. 6717/26.11.2012) şi apoi de ICCJ în 2015 prin sentinţă definitivă (Decizia nr. 972/04.03.2015). În 2015, Curtea de Conturi, inspectând activitatea ANRM în 2011-2015, a constatat perpetuarea situaţiei semnalate în raportul anterior, lipsa puterii în aplicare a măsurilor dispuse de către aceasta pentru conducerea ANRM ducând la mărirea prejudiciului adus statului român, diferenţa de redevenţă datorată bugetului de stat pentru perioada 2011-2015 fiind în sumă de 4.671.501.106,70 RON.

Pentru perioada 2015-2018, conform analizei ANRM, diferenţa de redevenţă datorată bugetului de stat este în sumă de 975.985.491,84 RON (...).

În februarie 2018, ANRM a actualizat preţul de referinţă pentru gazele naturale. Ca urmare a aplicării noului preţ de referinţă, în semestrul întâi al anului 2018 a avut loc o creştere a încasărilor redevenţelor cu 117.031,16 RON".

Dorin Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM, a precizat, în această primăvară, că este greşit să privim redevenţele doar sub aspectul cifric, întrucât acestea fac parte dintr-un complex de impozitare: "Statele îşi impozitează operatorii care exploatează resursele prin mai multe sisteme de impozitare - redevenţa este doar unul dintre ele, mai este impozitul pe venit, posibilitatea de participare la profit, de supraimpozitare a profitului. Să ne uităm doar la redevenţe este ca şi cum am compara mere cu pere. Nu este corect să comparăm România, care şi-a redus impozitul de la 16% la 10% şi are o redevenţă petrolieră să spunem de 13%, cu un stat care şi-a permis să practice o redevenţă foarte joasă, de 2-3%, dar care are un nivel de supraimpozitare de 40-50%. Lucrurile trebuie privite sub acest aspect".

Domnul Ursărescu a adăugat că ANRM are nevoie de sprijinul Parlamentului pentru a se reorganiza într-o Autoritate, posibil în subordinea Parlamentului, care să gestioneze resursele statului, să poată să controleze ceea ce se exploatează pe fiecare zăcământ în parte: "Este primordială modificarea ANRM ca structură. Salariul în Agenţie este de aproximativ 2.000 de lei şi, astfel, este foarte greu să ţii specialişti, de la care te aştepţi să facă şi strategie".

În luna februarie, conducerea ANRM a discutat cu deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii, despre noua lege cadru de organizare şi funcţionare a ANRM în contextul generat de exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră, precum şi de adoptarea unui nou cadru legislativ privind Legea offshore, Legea minelor şi Legea redevenţelor.

La începutul acestei luni, preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii privind operaţiunile petroliere.

Formula de calcul a redevenţei în cazul resurselor petroliere va fi modificată până la finalul anului, urmând să fie luat în calcul un preţ de referinţă de pe piaţa autohtonă (bursele OPCOM şi BRM), spunea Dorin Ursărescu acum o lună.

Amintim că, în decembrie 2017, Ministerul Economiei şi-a retras propunerea pentru noile redevenţe şi a anunţat că va face un studiu aprofundat, după ce, în octombrie anul trecut, lansase în dezbatere un proiect de lege.

Potrivit unui studiu recent realizat de Deloitte România, comandat de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), nivelul redevenţelor şi al altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul pe construcţii speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a cres­cut, în intervalul 2014-2016, de la 15% la 17,4%, iar, începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcţii speciale, rata medie efectivă a coborât în România la 13,9%.

Media fiscalităţii specifice domeniului, la nivel european, a scăzut de la 10% impozitare, în 2015, la 8,8%, în 2016, potrivit studiului.

Vlad Boeriu, Partener Deloitte România, a declarat, în urmă cu câteva luni: "În România, avem o redevenţă, în funcţie de volumul de producţie, între 3,5% şi 13% din cantitatea extrasă. În plus, avem un impozit suplimentar de 60% din veniturile obţinute ca urmare a dereglementării pieţei gazelor naturale (există o diferenţiere - avem 60% pentru preţuri sub 85 lei/MWh şi 80% pentru diferenţa de preţ care depăşeşte 85 lei/MWh). În plus, mai avem şi un impozit suplimentar de 0,5% pentru exploatările de petrol brut. Acesta ar fi aplicabil până la finalul anului 2018".

Vlad Boeriu a precizat că media europeană de 8,8% ia în considerare şi zona specială Groeningen: "Această zonă este specială, atât din punct de vedere al zăcământului, cât şi al taxării. Olanda doreşte să păstreze respectivul zăcământ şi încurajează extracţia din alte zone, prin taxare diferenţiată. Dacă excludem zăcământul, media europeană este de 6,9%".

După întocmirea rapoartelor asupra activităţii ANRM, Curtea de Conturi a cerut actualizarea preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase din România. În schimb, ROPEPCA sub­liniază că producătorii de gaze nu sunt de acord ca preţul de referinţă să fie raportat la cotaţiile din Austria.

Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevenţa pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor, a transmis, recent, ROPEPCA.

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) a precizat, la rândul ei, că dezaprobă decizia Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale de stabilire a preţului de referinţă la gaze naturale în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hubul CEGH din Viena, în baza unui studiu realizat de Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti, care nu reflectă realităţile pieţei din România.

FPPG arăta, la acea vreme: "În condiţiile în care România nu exportă gaze naturale şi nicio moleculă nu ajunge în hubul din Baumgarten, determinarea preţului de referinţă pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România şi în consecinţă contravine Legii Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2) că «redevenţa petrolieră se stabileşte ca o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase». Teoria economică şi standardele profesionale aplicabile în Româ­nia şi pe plan internaţional impun determinarea valorii de piaţă pe baza tranzacţiilor de vânzare-cumpărare referitoare la bunurile respective".

Astfel, valoarea gazelor naturale din România este cea obţinută prin tranzacţiile realizate de către producători, nu un preţ stabilit artificial, mai precizează Federaţia, adăugând: "România devine astfel un caz izolat pe plan mondial, în care preţul de referinţă al gazelor naturale este calculat pe baza tranzacţiilor realizate în altă ţară în care nu există livrări de gaze naturale extrase în România. Nici măcar în ţări europene unde există huburi importante de tranzacţionare a gazelor naturale (ex. Marea Britanie, Olanda) nu sunt folosiţi indicii de preţuri de hub pentru calculul redevenţelor/impozitelor specifice, ci sunt luate în considerare preţurile efectiv realizate de producătorii de gaze naturale. La fel se întâmplă şi în ţările producătoare fără huburi (ex. Norvegia, Danemarca). Alternativ în alte ţări europene (ex. Germania, Austria) se calculează un preţ de referinţă pe baza tranzacţiilor efective realizate în ţările respective".

Federaţia apreciază că producătorii plătesc redevenţe raportate la o valoare incorectă, formulă ce vine în contradicţie cu practica internaţională şi chiar cu reglementări emise anterior de către ANRM pentru determinarea preţului de referinţă pentru ţiţei, care luau în considerare costurile de trans­port. Sursa citată mai menţionează că, în acest mod, producătorii din ţara noastră vor ajunge să plătească redevenţe raportate la un preţ nerealizat, administrativ, fără legătură cu realităţile valorii gazelor tranzacţionate pe piaţa locală.