Antreprenoriatul românesc, sub limita emergenţei

Cu un index de 49 puncte din 100 posibile pentru primul semestru al anului 2024, antreprenoriatul românesc se situează sub limita emergenţei, potrivit lucrării realizate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii şi prezentată, ieri, de Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR a spus: "În semestrul I 2024, scorul este de 49 puncte, ceea ce înseamnă că avem în ţara noastră un antreprenoriat moderat. Dacă vom performa la câţiva indicatori, putem să trecem în zona de antreprenoriat emergent, cuprinsă între 50 de puncte şi 75 de puncte. Peste 75 puncte, înseamnă un antreprenoriat solid, dar e drum lung până acolo. Indexul realizat ne pune o oglindă în faţă, reală, privind antreprenoriatul românesc şi felul cum evoluează acesta. Este un index care se bazează pe agregarea a 25 de indicatori, dintre care 15 sunt indicatori macoreconomici reali obţinuţi prin prisma datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, Ministerul Muncii, Oficiul Naţional Registrul Comerţului. Cei 15 indicatori au pondere de 75% în indexul privind antreprenoriatul românesc. 25% este dat de percepţia antreprenorilor pe baza unui sondaj realizat de CNIPMMR pe 250 de companii".

Potrivit indicatorilor statistici, macroeconomici, cel mai bine ne situăm la stabilitatea cursului de schimb - 5 puncte (maximum), urmată de rata şomajului (2,93%) şi câştigul salarial mediu net (5079 lei lunar) cu 3,75 puncte fiecare, ritmul real de creştere a Prodului Intern Brut, unde indexul arată 3 puncte, la fel ca la dinamica numărului de societăţi comerciale (un plus de 68.139 firme active în 2023 comparativ cu 2022) şi dinamica cifrei de afaceri medii (a crescut cu 16.1% în 2022 faţă de 2021). Urmează dinamica fiscalităţii pe forţa de muncă, conformitate administrativă şi ratingul de ţară, cu câte 2,5 puncte fiecare, impozitul pe dividende şi deficitul balanţei comerciale (28,94 miliarde euro) care au fost notate cu câte 1,75 puncte. Dinamica investiţiilor străine directe a primit doar 1,5 puncte din cauza reducerii cu 34,39% a acestor investiţii în cursul anului trecut comparativ cu 2022, în timp ce dinamica impozitului pe profit şi venit şi rata dobânzii (6%) raportată la rata inflaţiei (10,4%) au primit doar 1,25 puncte fiecare.

În aceşti indicatori statistici, macroeconomici, rata inflaţiei (10,4%) a primit zero puncte, deoarece este încă destul de ridicată.

Conform Sondajului de index antreprenorial, cele mai slabe domenii sunt birocraţia şi fiscalitatea care au primit împreună 0,5 puncte, inflaţia cu 0,75 puncte, piaţa forţei de muncă şi creditarea firmelor cu câte 1 punct fiecare.

Referitor la percepţia scăzută a antreprenorilor privind creditarea firmelor, Sergiu Manea, CEO al BCR, prezent la evenimentul de prezentare a IndexuluI Antreprenoriatului Românesc a precizat: "Piaţa creditelor nu e una restrictivă prin prisma condiţiilor de creditare, inclusiv a preţurilor de creditare. Din punct de vedere al condiţiilor de creditare şi a marginilor prescrise, inclusiv al dobânzilor, condiţiile nu sunt restrictive în acest moment. Acel punct 1 din cele 2,5 maxime privind percepţia antreprenorilor privind creditarea ne obligă însă să facem mai mult. Dar menţionez că, în rândul băncilor sistemice, vedem o creştere semnificativă a creditelor pe bilanţ la nivelul fiecărui an şi acesta este un semn important privind creşterea creditării pentru companii".

În ceea ce priveşte indicatorii statistici macroeconomici incluşi în indexul realizat de CNIPMMR, Cristian Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză a afirmat că pentru anul 2024 instituţia pe care o conduce are prognozată o creştere economică de 3,4%, faţă de creşterea de 2,1% înregistrată de INS la finalul anului trecut.

Cristian Stănică a precizat: "Modificarea estimărilor iniţiale se vor face în prognoza de toamnă pe baza datelor furnizate de INS. Economia românească are un ptenţial de creştere. Pe termen mediu această creştere va fi susţinută de investiţiile publice aşa cum a fost în 2023. Economia va fi ajutată de fondurile alocate pentru investiţiile prevăzute în PNRR şi printr-un consum privat aflat puţin sub creşterea economică". El a mai spus că, din datele Comisiei Naţionale de Strategie şi Progonoză, 60% din cifra de afaceri la nivel naţional este realizată de IMM-uri, companiile mici şi mijlocii având 2,7 milioane salariaţi, adică 52% din angajaţii la nivel naţional. Mai mult, profitul brut realizat anul trecut de IMM-uri a depăşit 167 miliarde lei, a mai spus Cristian Stănică.

La rândul său, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS) a spus că indexul antreprenoriatului românesc, ca orice indicator agregat, este binevenit şi surprinde o latură a mediului economic şi social.

Tudorel Andrei a menţionat: "În acest index, avem elemente legate de analiza macroeconomică şi elememte legate de zona financiară, două zone ce determină dinamica economiei. Apoi avem elemente ce ţin de măsurarea indicatorilor economici şi sociali precum şi starea economiei din punct de vedere al percepţiei celor care lucrează în mediul economic. Avem un indicator agregat ce poate oferi o anumită evaluare a mediului economic la nivel ultimului semestru. Cu toate acestea am câteva recomandări. În primul rând, s-ar putea ca în anumite perioade dinamica economiei să fie pozitivă în raport cu valoarea acestui indicator. De exempu, consider că în actualele condiţii este posibil ca o rată de creştere de 2,8% sau 3% să dea un mesaj pozitiv mediului economic faţă de o creştere de 5% pe care am avut-o în urmă cu 10 ani.

A doua recomandare este legată de rata inflaţiei. Din fericire suntem pe o curbă descendentă, sub 10%, dar ne va fi greu să mergem în marja 0-0,5. Rata de 5% sau 6% e posibil să dea un mesaj pozitiv asupra antreprenorilor".

Indexul Antreprenoriatului Românesc va fi pus şi la dispoziţia Comisiei Europene, OCDE şi a altor organisme internaţionale interesate de evoluţia mediului de afaceri din ţara noastră.