ANUL 2022 FINANCIAR Criza din energie şi inflaţia, amplificate de efectele războiului rus din Ucraina

Criza generată de explozia preţurilor din energie la finalul anului 2021, inflaţia galopantă şi problemele din lanţurile de aprovizionare s-au amplificat în cursul anului 2022, după ce, în 24 februarie, trupele armate ale Federaţiei Ruse au intrat ilegal pe teritoriul Ucrainei, declanşând un război la graniţele Europei civilizate, primul conflict major de pe bătrânul continent în secolul XXI. Războiul din Ucraina ne-a adus peste 5000 de militari străini cantonaţi în ţara noastră, din care peste 3000 sunt americani, un grup de luptă condus de Franţa şi promisiunea constituirii unei brigăzi permanente cu personal rotaţional. Sprijinul respectiv a fost acordat şi în condiţiile în care ţara noastră a fost în prima linie a primirii refugiaţilor de război din Ucraina, România fiind tranzitată în 2022 de peste 2,6 milioane ucraineni. Pentru o parte dintre aceştia, care au rămas în ţara noastră, Guvernul a luat mai multe măsuri de protecţie, de cazare, asigurare a hranei, medicamentelor, educaţiei pentru copii şi locuri de muncă pentru adulţi, efort financiar care a fost susţinut pe tot parcursul anului trecut de la bugetul de stat.

În toată această perioadă, autorităţile centrale de la Bucureşti au căutat să ia măsuri şi pentru atenuarea efectelor acestor crize asupra cetăţenilor şi agenţilor economici şi să continuie programul de înzestrare a Armatei, toate aceste lucruri având un impact major asupra bugetului de stat pe anul trecut. Măsurile luate de Guvern şi Parlament a trebuit să acopere şi efectele celor nouă rânduri de sancţiuni economice luate de Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse, sancţiuni care au avut impact negativ asupra unor companii din ţara noastră cu capital rusesc sau capital mixt ruso-român, dar şi asupra cetăţenilor, printr-o nouă creştere a preţului gazelor naturale şi carburanţilor.

Toate aceste lucruri s-au resimţit în rata inflaţiei, care a crescut pe tot parcursul anului 2022, în ciuda măsurilor luate de Banca Naţională a României pentru atenuarea ei, măsuri care au vizat creşterea trimestrială a dobânzii de referinţă. Mai mult, efortul bugetar făcut de Guvern pentru acoperirea măsurilor de protecţie a cetăţenilor şi companiilor împotriva crizei din energie şi crizei economice şi-a făcut simţit efectul asupra veniturilor bugetului de stat, astfel după primul semestru membrii coaliţiei PSD-PNL- UDMR au elaborat un proiect de modificare a Codului Fiscal menit să aducă mai mulţi bani la vistieria statului, proiect care a fost aprobat la finalul lunii iulie, majoritatea dispoziţiilor intrând însă în vigoare la 1 ianuarie 2023, iar unele dintre ele urmând a intra în vigoare la 1 ianuarie 2025.

Pe plan extern, menţionăm că autorităţile de la Bucureşti au reuşit anul trecut să trimită primele două cereri de plată către Comisia Europeană, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, una dintre cereri - în valoare de 2,6 miliarde euro - primind undă verde din partea instituţiei de la Bruxelles, la finalul lunii septembrie, iar cealaltă aflându-se în verificarea îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor.

Tot anul trecut, a demarat procesul de aderare a ţării noastre la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), negocierile fiind deschise în 25 ianuarie.

Un succes al autorităţilor publice centrale, după desfiinţarea SIIJ şi adoptarea pachetului privind legile justiţiei, acte normative ce au avut aviz favorabil şi de la Consiliul Superior al Magistraturii, l-a reprezentat ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare la care era supusă ţara noastră din anul 2007 încoace. Din păcate, acest succes nu a fost dublat de aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, deşi din punct de vedere al aquis-ului comunitar ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile tehnice, deoarece guvernul Austriei a condiţionat intrarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor de rezolvarea problemei migranţilor de către Comisia Europeană.

• Energia, în vreme de război

Guvenul a aprobat anul trecut mai multe ordonanţe de urgenţă pentru reglementarea situaţiei preţurilor din energie, pentru compensare şi plafonare, dar fiecare act normativ a conţinut în el erori, care nu au fost observate în totalitate nici măcar de coaliţia majoritară din Parlament, PSD-PNL-UDMR, pentru a le corecta şi a crea un cadru normativ clar, predictibil privind protejarea populaţiei şi agenţilor economici în faţa creşterii galopante a valorii facturilor la energie electrică, energie termică şi la gaze naturale. Situaţia haotică de la nivel guvernamental s-a accentuat după declanşarea de către Federaţia Rusă, în 24 februarie, a războiului din Ucraina, care a dus la explozia preţurilor la gaze naturale şi la electricitate pe plan mondial, explozie care a culminat cu preţuri de 2900-3500 dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze naturale pe piaţa TTF din Olanda.

Prima ordonanţă de urgenţă în domeniul energiei a fost adoptată de Guvern în 25 ianuarie şi stabilea, începând cu 1 februarie 2022, noi reguli privind compensarea şi plafonarea preţurilor la facturile de energie. Pentru a veni în sprijinul comunităţilor locale în criza generată de preţurile din energie, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care, pe lângă subvenţionarea cu 50% a diferenţei dintre preţul de achiziţie a gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 de lei kilowatt-oră, a acordat o compensaţie de 50% pe diferenţa de preţ, pentru lunile ianuarie şi februarie, impactul bugetar al măsurii fiind de 170 milioane lei.

Următoarea ordonanţă de urgenţă a fost adoptată la 18 martie 2022 şi a stabilit că, până la 31 martie 2023 inclusiv, vor fi practicate următoarele preţuri de furnizorii din energie:

- la energie electrică pentru consumatorii casnici un tarif de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclusă, în cazul realizării unui consum mediu lunar de maximum 100 kW şi un tarif de 0,8 lei/kWh, cu TVA inclusă, pentru un consum lunar cuprins între 100 şi 300 kw;

- la energie electrică, pentru consumatorii non-casnici - IMM-uri - un preţ maxim de 1 leu/kWh, cu TVA inclusă. Companiile energofage urmau să beneficieze de schema specifică industriei, care prevede o reducere cu 20% a facturilor;

- la gaze naturale, clienţii casnici urmau să plătească, de la 1 aprilie 2022, un preţ reglementat de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă, în timp ce companiile mici şi mijlocii plăteau 0,37 lei/kWh, cu TVA inclusă, dacă totalul consumului anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh.

Din cauza impactului bugetar prea mare de plafonare a tututor facturilor la energie ale consumatorilor casnici, Guvernul a aprobat la 1 septembrie OUG 119/2022 prin care a modificat OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. Prin actul normativ, schema de protejare a populaţiei şi a mediului economic a fost extinsă până la 31 august 2023 şi au fost stabilite mai multe plafoane de consum (plafonarea acordându-se clienţilor casnici până la un consum lunar de 255 kw), care ulterior aveau să fie modificate de Parlament, la finalul lunii noiembrie. Conform premierului Nicolae Ciucă, 98% dintre gospodării urmau să beneficieze prevederile noii ordonanţe de urgenţă privind plafonarea şi compensarea preţurilor din energie, act normativ menit să reducă şi specula existentă în piaţă.

Ordonanţa modificată de Parlament la finalul lunii noiembrie 2022 stabileşte noi praguri de consum pentru plafonarea preţurilor şi un preţ maxim de 1,3 lei/Kwh la electricitate până în 31 martie 2025. În ceea ce priveşte preţul maxim la gaze naturale, noua lege prevede că acesta este de 0,37 lei/Kwh în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2025. Preţurile plafonate se aplică pentru un singur loc de consum al fiecărui client al companiei furnizoare. Noua lege mai prevede că, începând cu 1 septembrie 2022 şi până la 31 martie 2025, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică sau gaze naturale pe piaţa angro, precum şi partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică.

Anterior deciziei Parlamentului, în 11 noiembrie Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care introduce un mecanism de achiziţie centralizată de energie electrică, menit să limiteze veniturile obţinute de producătorii de energie electrică. Achizitor unic este stabilit Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale "OPCOM" S.A., iar preţul de vânzare va fi de 450 lei/MWh.

Cu toate acestea, controversele privind implementarea dispoziţiilor din actele normative ce stabilesc compensarea şi plafonarea preţurilor din energie au continuat, mai ales că Parlamentul a stabilit că plafonarea poate interveni doar pentru un singur loc de consum al clienţilor casnici, iar Guvernul a decis că în acest sens este nevoie de o declaraţie pe propria răspundere a tuturor acestor clienţi. Ulterior, în ultima şedinţă de guvern, în 28 decembrie 2022, Cabinetul Ciucă a stabilit printr-o nouă ordonanţă de urgenţă că declaraţia respectivă trebuie depusă doar de patru categorii clienţi casnici, şi nu de toţi aşa cum se prevedea iniţial.

Cu toate acestea, Guvernul a lăsat nerezolvată problema iscată de transpunerea în legislaţia internă a directivei europene în domeniul energiei, transpunere prin care a introdus şi prevederea privind posibilitatea introducerii la un moment dat a unei taxări a prosumatorilor - aşa numită taxă pe soare - care a iscat vii dezbateri în mediul de afaceri şi în clasa politică la finalul anului trecut şi la începutul lui 2023.

Pe lângă plafonarea şi compensare preţurilor la gaze naturale şi energie electrică, menţionăm că în 5 octombrie, Cabinetul Ciucă a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a plafonat preţul lemnelor de foc, necesare celor care se încălzesc în multe localităţi din mediul rural, la 400 lei metrul cub, deoarece în unele zone ale ţării preţul unui metru cub atinsese chiar 700 lei. Prin acelaşi act normativ au fost plafonate la 1.500 de lei/tonă preţul brichetelor din lemn şi la 2.000 de lei/tonă preţul peleţilor.

În afara problemei privind preţurile din energie, în primăvara anului trecut Guvernul a trebuit să reglementeze şi creşterea preţurilor la carburanţi. Pentru a veni în sprijinul populaţiei şi agenţilor economici, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit o compensare de 50 de bani a litrului de motorină şi benzină, compensare din care jumătate urma să fie susţinută de companiile care produc şi distribuie carburanţii respectivi. Sprijinul acordat în acest sens a fost implementat în al doilea semestru al anului 2022, dar în prealabil o parte dintre benzinării au fost nevoite să achite amenzi uriaşe din cauza creşterii nejustificate, peste noapte, în luna martie, a preţului la carburanţi, preţurile ajungând chiar la valoarea de 9 lei pe litru. Cu tot sprijinul Guvernului, preţurile la pompă au început să scadă efectiv abia către finalul anului 2022, după ce liderii Uniunii Europene au stabilit interdicţia achiziţionării ţiţeiului din Federaţia Rusă.

Tot în domeniul energiei, mai amintim că, la mijlocul anului trecut, coaliţia PSD-PNL-UDMR a reuşit să treacă rapid prin Parlament modificarea legii offshore, pentru a permite extragerea, încă din cursul lui 2022, a primelor cantităţi de gaze naturale din Marea Neagră, rezervele fiind estimate la peste 200 miliarde metri cubi. Implementarea legii ar urma să genereze peste 71 de miliarde de dolari PIB-ului României şi ar crea sau menţine peste 30.000 de locuri de muncă. Guvernul va câştiga 60% din exploatarea zăcămintelor, iar restul de 40% se va duce către investitori.

Înainte ca legea offshore să fie aprobată de Parlament, a fost semnat, în 3 mai, contractul privind achiziţia de către Romgaz SA a acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Ro. Limited, pentru ceea ce

înseamnă 50% din perimetrul Neptun Deep. În urma tranzacţiei în valoare de 1,06 miliarde euro, compania cu capital majoritar de stat va face investiţiile necesare împreună cu partenerii de la OMV Petrom pentru ca în 2026 să extragă primele gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

• Ceaiul de tei recomandat de Mugur Isărescu nu a temperat inflaţia

Creşterea preţurilor din energie şi problemele economice generate la nivel global, european şi naţional de războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, combinate cu măsurile de sprijin luate de Guvern pentru protejarea populaţiei şi companiilor au dus la explozia inflaţiei în anul 2022 în ţara noastră.

Astfel, dacă în ianuarie 2022 Banca Naţională a României stabilea majorarea la 2% a ratei dobânzii de politică monetară, prognozând o creştere graduală a ratei inflaţiei pentru anul trecut, la ultima majorare de anul trecut a acestei rate, în 7 noiembrie, ea a fost stabilită la 6,75%, după ce a trecut prin majorări consecutive în mai, iulie şi octombrie. Valoarea de final de an a ratei dobânzii de referinţă reflectă inflaţia galopantă din ţara noastră, care a atins 16,7%, deşi în estimările de la începutul anului 2022 BNR prognoza că inflaţia va atinge anul trecut un maxim de 11,2%, urmând ca până la finalul lui 2022 să coboare la 9,6%.

Cu toate acestea, din cauza măsurilor luate de Guvern în cursul anului trecut pentru protejarea populaţiei şi agenţilor economici de situaţia creată de explozia preţurilor din energie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost nevoit să modifice de-a lungul lui 2022 de mai multe ori prognozele privind inflaţia, pe care nu a reuşit să o ţină sub control în ciuda ceaiului de tei recomandat de acesta tuturor în cursul lunii mai.

Problemele privind inflaţia s-au reflectat şi în majorarea constantă, pe parcursul lui 2022, a indicelui ROBOR şi apoi a IRCC, indicele ROBOR la 3 luni ajungând la un moment dat la 7,97% în iulie 2022 şi chiar la 8,21% (în 26 şi 27 octombrie), după care a început să scadă, moment în care a început să crească indicele IRCC. Creşterea celor doi indici a avut impact asupra majorăririi ratelor la creditele bancare pe termen scurt, mediu şi lung luate de cetăţeni, dar impactul mai mare s-a văzut la creşterea ratelor ce trebuie să fie achitate pentru creditele pentru locuinţe. În ciuda acestor probleme, Banca Naţională a reuşit să ţină sub control cursul valutar, iar euro nu a atins valoarea de 5 lei, chiar dacă cursul maxim a fost de 4,949 lei pentru un euro, în 30 septembrie 2022, şi a mai fost atinsă valoarea de 4,9474 lei pentru un euro - în 30 decembrie 2022.

În ceea ce priveşte inflaţia înregistrată anul trecut, contribuţia cea mai mare la aceasta a avut-o creşterea preţurilor electricităţii, gazelor naturale şi carburanţilor, creştere ce a atras şi majorarea preţurilor din domeniul produselor alimentare şi serviciilor. Cea mai mare creştere a fost consemnată la începutul sezonului de toamnă 2022, când preţul gazelor naturale a cunoscut o majorare de 70,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, în timp ce preţul energiei termice a crescut cu 23%.

• Seceta, un alt inamic al Guvernului

O parte din creşterea preţului produselor alimentare, mai ales în al doilea semestru al anului trecut, a fost cauzată şi de seceta prelungită din 2022, care a afectat, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, peste 1,3 milioane hectare de culturi agricole din 37 de judeţe ale ţării. Potrivit ministrului Petre Daea, din cauza secetei pedologice anul trecut a fost înregistrată cea mai mică producţie de porumb din 2007 încoace, fermierii înregistrând o pierdere a culturilor de 40%-50% faţă de anii trecuţi. Seceta a afectat şi producţia de floarea soarelui, care a înregistrat doar 70% din producţia normală. Cu toate acestea, în anul 2022 s-au obţinut peste 2 milioane tone de seminţe de floarea soarelui, dublu faţă de necesarul de consum intern. Singura cultură care a fost mai puţin afectată de seceta pedologică din 2022, dar care este posibil să fie afectată de aceea din 2023 este cultura de grâu. Astfel, în 2022, deşi cantitatea totală recoltată de grâu a fost cu 13% mai mică faţă de 2021, ea a depăţit 9 milioane de tone, ceea ce asigură atât consumul intern, cât şi necesarul de export.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a aprobat în luna noiembrie un ajutor de stat sub formă de grant financiar în valoare totală de 365 milioane lei, sumă ce va fi alocată pentru 16.000 de fermieri afectaţi şi pentru culturile de pe o suprafaţă de 250.000 hectare, adică 25% din suprafaţa totală afectată de seceta pedologică în cursul anului trecut. Tot în sprijinul fermierilor, în luna august, Executivul, la iniţiativa Ministerului Agriculturii, a instituit schema de ajutor "De trei ori subvenţia", care stabileşte că agenţii economici din agricultură pot obţine credite bancare pe care le vor garanta cu valoarea subvenţiei la hectar ce o vor primi de la Uniunea Europeană. Valoarea totală a creditului obţinut de o fermă nu poate depăşi de trei ori valoarea subvenţiei la care agentul economic are dreptul.

În afara acestui sprijin, agricultorii şi procesatorii din industria agro-alimentară au beneficiat anul trecut şi de sprijinul acordat de stat prin programul IMM Invest Plus - pe subprogramul Agro IMM Invest.

Prin programul IMM Invest Plus, Guvernul a stabilit anul trecut alocarea a 17,75 miliarde lei pentru continuarea programului IMM Invest şi pentru finanţarea subprogramelor Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest.

Toate aceste măsuri şi finanţări a trebuit să se regăsească şi în bugetul de stat, care a fost rectificat, pozitiv, în august şi în noiembrie, Ministerul Finanţelor argumentând de fiecare dată că a înregistrat o creştere a veniturilor bugetare în 2022 faţă de cele prognozate la finalul anului 2021. La prima rectificare bugetară, Guvernul nu a aprobat solicitarea Ministerului Energiei - de majorare a propriului buget cu 31 miliarde lei pentru susţinerea schemelor de compensare şi plafonare a preţurilor, ministerul respectiv primind în plus peste bugetul iniţial, doar 2,5 miliarde lei. A doua rectificare bugetară, din noiembrie, a intervenit având la bază faptul că veniturile bugetului general consolidat au însumat, în primele zece luni ale anului 2022, peste 331 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în primele zece luni ale anului 2021, fapt care a asigurat sumele necesare funcţionării instituţiilor publice şi susţinerii măsurilor de protecţie până la finalul anului trecut.

Înaintea celor două rectificări bugetare, la mijlocul lunii iulie Guvernul a operat o modificare a Codului Fiscal prin înlăturarea mai multor excepţii, printre care se numără şi impozitarea parţială a contractelor de muncă part-time, dar şi prin majorarea unor accize, a unor taxe şi impozite, noua arhitectură fiscală fiind contestată de majoritatea companiilor din mediul privat de afaceri, precum şi de structurile asociative din administraţia publică locală. Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a susţinut că o conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din Produsul Intern Brut. Această creştere a veniturilor bugetare este necesară, deoarece ţara noastră are venituri fiscale de circa 27% din PIB şi cheltuieli bugetare de 40% din PIB, a spus Adrian Câciu.

• Grup de luptă NATO în România

Prin prisma conflictului ce se preconiza a izbucni în Ucraina, din cauza Federaţiei Ruse, în ianuarie 2022 SUA şi Franţa au decis să trimită trupe în ţara noastră pentru consolidarea Flancului Estic. Astfel, în 19 şi 20 ianuarie, preşedintele Emmanuel Macron şi preşedintele Joe Biden au anunţat că statele pe care le conduc sunt gata să trimită noi trupe pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în România, pentru descurajarea oricărui tip de agresiune din partea Federaţiei Ruse la adresa aliaţilor. În timp ce Emmanuel Macron vorbea despre trimiterea de trupe în cazul activării de NATO a prezenţei militare extinse în România, Joe Biden punea în stare de alertă în acest scop 8500 de soldaţi americani, iar ulterior avea să dispună, la începutul lunii februarie, trimiterea a 2000 de militari în Germania şi Polonia şi 1000 de militari în ţara noastră. Trupele americane trimise în ţara noastră au fost dislocate de la baza germană din Vilsek, fiind un batalion Stryker, din cadrul Regimentului 2 Cavalerie.

Pe lângă aceste trupe trimise de SUA şi Franţa, prim-ministrul de la Bruxelles, Alexander de Croo, a anunţat, în 26 februarie - la două zile după izbucnirea conflictului din Ucraina-, că Belgia va desfăşura, la începutul lunii martie, 300 de soldaţi în România ca parte a eforturilor NATO de a-şi consolida flancul estic.

În urma eforturilor aliaţilor şi în urma deciziilor luate la summiturile NATO din luna martie şi, mai ales de la finalul lunii iunie de la Madrid - când a fost definit şi Noul Concept Strategic al alianţei -, în ţara noastră au fost trimişi peste 5000 de militari americani, francezi, germani, olandezi, italieni, britanici, belgieni, portughezi, care au constituit un grup de luptă operaţional sub comanda Franţei, iar SUA au anunţat că vor crea şi o brigadă operaţională.

Decizia autorităţilor americane a fost luată în urma convorbirilor dintre preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Joe Biden, dar şi în urma vizitei efectuată în ţara noastră de în luna martie de vicepreşedintele american Kamala Harris care a reafirmat angajamentul SUA pentru respectarea articolului 5 din Tratatul NATO, care stabileşte apărarea colectivă a aliaţilor în cazul agresării unui stat membru de către un stat terţ.

Cu toatea acestea, situaţia tensionată din Ucraina s-a făcut simţită şi la noi din cauza unor evenimente tragice din ţara noastră în urma cărora şi-au pierdut viaţa mai mulţi militari români. Cel mai important avea să fie consemnat în 2 martie în judeţul Constanţa, când opt militari români - şapte într-un elicopter IAR 3330 - Puma şi un pilot al avionului de luptă MiG 21 Lancer au decedat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, după ce aparatele de zbor s-au prăbuşit în zona localităţii Cogealac.

În contextul unor ameninţări lansate de Federaţia Rusă la adresa statelor care sprijină Ucraina, menţionăm că, în 12 octombrie, ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a anunţat că Franţa a decis trimiterea în România, la baza militară de la Cincu, a 20 de blindate de luptă şi 12 tancuri Leclerc, trimiterea care s-a finalizat la începutul lunii noiembrie, în ciuda demisiei lui Vasile Dîncu, din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, chiar înainte de Ziua Armatei (25 octombrie).

• Aderarea la Schengen - un vis ratat

Pe parcursul lunilor de toamnă, Cabinetul Ciucă a fost supus verificărilor mai multor echipe trimise de Comisia Europeană şi de Olanda cu privire la implementarea aquis-ului Schengen la toate frontierele ţării noastre, examene pe care Executivul le-a trecut cu bine şi a sperat, până în ultima secundă a şedinţei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, că ţara noastră va fi admisă în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. Mai ales că la începutul lunii decembrie, ţara noastră a avut parte şi de ridicarea de către Comisia Europeană a MCV în cazul României, prin prisma adoptării şi promulgării noilor legi ale Justiţiei, care aşează lucrurile într-o direcţie bună, aşa cum se arată şi în Opinia emisă de membrii Comisiei de la Veneţia la începutul lunii noiembrie 2022. Când toată lumea se pregătea de sărbătorile din luna decembrie şi când politicienii de la Bucureşti sperau într-un cadou frumos de final de an, Austria, prin cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner, a refuzat la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen - zonă de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. Motivul celor doi politicieni de la Viena ar fi faptul că ţara noastră ar face parte dintr-o aşa numită rută balcanică a migranţilor. Decizia Austriei a iscat nemulţumirea oficialilor Parlamentului European, Comisiei Europene, dar şi a politicienilor de la Bucureşti. Cu toate acestea, atât Klaus Iohannis, cât şi liderii coaliţiei de guvernare - Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor - au reafirmat că aderarea la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru ei şi că doresc ca acest lucru să aibă loc în cursul anului 2023 fără nicio condiţionalitate la adresa ţării noastre.