Anularea alegerilor prezidenţiale - tabăra lui Călin Georgescu ameninţă cu procedura de infringement

Călin Georgescu, cel care anul trecut poza în făuritorul de pace, şi-a chemat susţinătorii, vinerea trecută, în faţa sediului Curţii Constituţionale a României ca să protesteze împotriva deciziei din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidenţiale. Mai mult, Maria Văsîi, avocata lui Călin Georgescu a ameninţat indirect, la Realitatea Plus, cu deschiderea unei proceduri de infringement la nivel european împotriva ţării noastre pe tema anulării alegerilor prezidenţiale.

Prin prisma celor peste 2,1 milioane de voturi strânse în turul I al prezidenţialelor, scrutin ce a avut loc în 24 noiembrie - voturi despre care CCR susţine că nu au exprimat voinţa liberă, conştientă, a alegătorilor, deoarece au fost bombardaţi cu informaţii false atât cu privire la candidatul respectiv, cât şi cu privire la faptul că întreaga campanie a acestuia s-a făcut cu zero lei -, cei din jurul lui Călin Georgescu şi o parte a presei favorabilă acestuia i-au creat o aură de preşedinte ales.

Fals, deoarece preşedintele este ales doar în urma finalizării turului II de scrutin şi nu doar după primul tur. Dacă ar fi fost aşa, atunci în 2014 ar fi trebuit ca Victor Ponta să devină preşedinte al României, pentru că în primul tur a avut cu 10% mai multe voturi decât finalistul din turul al II-lea, Klaus Iohannis, şi nu doar cu 2,8% mai mult atât cât reprezintă diferenţa de la turul I al prezidenţialelor din 2024 dintre Călin Georgescu şi Elena Lasconi. Mai mult, Victor Ponta a obţinut 3.836.093 de voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, adică cu peste 1,7 milioane de voturi mai mult decât cele obţinute de Călin Georgescu (2.120.402 de voturi) la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024. Aşa că se poate spune că legitimitatea clamată acum de Călin Georgescu şi cei din jurul lui este sub aceea pe care a avut-o Victor Ponta în toamna anului 2014. Cu toate acestea, Georgescu şi susţinătorii lui continuă demersurile prin care speră că pot schimba decizia CCR privind anularea scrutinului prezidenţial din 2024 şi au ameninţat săptămâna trecută cu CEDO, CJUE şi chiar cu Ombudsmanul Uniunii Europene, instituţii pe care le vor sesiza pentru a obţine ceea ce doresc: obligarea Curţii Constituţionale să dispună reluarea turului II al alegerilor prezidenţiale.

Numai că declaraţiile avocatei Maria Văsîi, care îl reprezintă pe Călin Georgescu, făcute la Realitatea Plus referitoare la presupusa deschidere a unei proceduri de infringement împotriva României din cauza anulării alegerilor prezidenţiale, sunt în contradictoriu atât în raport cu legislaţia naţională, cât şi cu legislaţia europeană.

Avocata Maria Văsîi a declarat: "De azi înainte, înlăturarea dreptului la vot al oamenilor nu mai este o chestiune internă, a României, ci una europeană. (...) CCR trebuie să deschidă o anchetă ca să vedem cine a făcut această fraudă ruşinoasă".

Or, din interpretarea articolului 1 alin. (1) din Constituţia României, suveranitatea procesului electoral aparţine statului român, iar din interpretarea articolului 2 alin. (1) reţinem că suveranitatea respectivă se exercită de popor prin reprezentanţi şi instituţii naţionale. Orice decizie privind validarea sau anularea alegerilor intră exclusiv în competenţa Biroului Electoral Central (BEC) şi a Curţii Constituţionale a României (CCR), nu în atribuţiile instituţiilor europene. Mai mult, orice intervenţie externă în procesul electoral românesc trebuie să respecte cadrul legal naţional şi să fie justificată de încălcări clare ale standardelor internaţionale privind drepturile fundamentale. Drept urmare, declaraţiile avocatei că "înlăturarea dreptului la vot" devine automat o problemă europeană ignoră aceste prevederi fundamentale. Constituţia României nu permite implicarea externă fără temei clar, bazat pe standarde internaţionale.

• Procesul electoral beneficiază de principiul subsidiarităţii

Maria Văsîi a ameninţat indirect că, dacă turul al II-lea nu va fi reluat, ţara noastră riscă să fie supusă unei proceduri de infringement. Avocata lui Călin Georgescu a spus, fără să indice vreo prevedere europeană încălcată de România în contextul anulării alegerilor prezidenţiale: "Presupun că va fi deschisă procedura de infringement împotriva României. (...) Prin acea ordonanţă care a restituit sumele către competitorii legali ai lui Călin Georgescu s-a produs o fraudă la bugetul ţării, dar mai ales al Uniunii Europene".

Procedura de infringement, conform articolului 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), este aplicabilă doar în cazurile în care statele membre încalcă obligaţiile care decurg din legislaţia UE. Anularea sau validarea alegerilor prezidenţiale nu este reglementată de legislaţia UE, fiind o prerogativă exclusiv naţională. Declaraţia conform căreia "UE şi Comisia Europeană sunt obligate să efectueze auditul" este eronată, întrucât Comisia investighează doar încălcări directe ale legislaţiei UE, nu problemele legate de organizarea proceselor electorale naţionale. Mai mult, dreptul la vot este garantat de articolul 39 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, dar aplicabilitatea acestuia se limitează la alegerile pentru Parlamentul European. Alegerile prezidenţiale rămân sub jurisdicţia exclusivă a fiecărui stat membru. Acest lucru reiese din principiul subsidiarităţii, prevăzut de articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Din interpretarea acestuia, dreptul la vot şi procesul electoral naţional sunt responsabilităţi exclusive ale statelor membre. Altfel, am fi avut o singură legislaţie electorală europeană aplicabilă tuturor celor 27 de state membre.

• Ombudsmanul European, fără atribuţii privind procesul electoral naţional

În procedura respectivă, avocata lui Călin Georgescu l-a introdus cu un rol bine definit şi pe Ombudsmanul European, despre care a afirmat: "De azi, Ombudsmanul UE (n.red. - Avocatul Poporului) investighează alegerile din România. (...) Avocatul Poporului al UE va sesiza Curtea Europeană de Justiţie, va da în judecată statul român".

Conform mandatului său, Ombudsmanul European investighează doar cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituţiilor UE, nu în statele membre. Prin urmare, afirmaţia că Ombudsmanul are în atribuţii investigarea alegerilor din România este nefondată. Mai mult, această instituţie nu are competenţa de a sesiza Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) pentru a judeca procese electorale naţionale. Aceste afirmaţii sunt contrazise atât de legislaţia UE, cât şi de funcţionarea instituţiilor europene.

Cu toate acestea, Maria Văsîi continuă: "Curtea Europeană de Justiţie este cea care va lua decizia. (...) În această procedură la CEDO există posibilitatea impunerii reluării turului 2".

Menţionăm că CJUE intervine doar în cazuri care implică interpretarea sau aplicarea incorectă a legislaţiei europene. În plus, confuzia între CJUE şi CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), instituţii cu mandate şi competenţe distincte, este evidentă. Nici CJUE, nici CEDO nu au prerogativele de a impune reluarea unui tur electoral naţional. Astfel de decizii aparţin exclusiv autorităţilor statului membru, în cazul de faţă CCR şi BEC.

Afirmaţiile privind implicarea Ombudsmanului European şi a CJUE în procesul electoral din ţara noastră sunt argumentate de avocata lui Călin Georgescu prin prisma deciziei Autorităţii Electorale Permanente de a restitui, în urma anulării de CCR a alegerilor prezidenţiale, către candidaţii la acest scrutin sumele cheltuite în campania electorală. Maria Văsîi a declarat la Realitatea Plus: "Banii UE pregătiţi pentru consolidarea procesului democratic, au fost folosiţi pentru a-i mitui pe liderii partidelor politice să nu comenteze anularea alegerilor".

În primul rând că banii alocaţi de AEP sunt din bugetul de stat şi nu din fondurile europene. Apoi, dacă aceste acuzaţii ar fi reale, ele ar trebui să fie investigate de OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), şi nu de Ombudsmanul European sau CJUE.

• Revizuirea deciziei CCR, procedură inexistentă în legislaţia în vigoare

În urma protestului de vineri, reprezentanţii lui Călin Georgescu şi cei ai AUR au cerut CCR să revizuiască decizia din 6 decembrie 2024, procedură care nu există în legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, George Simion a arătat că, aşa cum CCR a decis în 6 decembrie anularea alegerilor prezidenţiale, după ce în 2 decembrie validase rezultatele din primul tur al acestui scrutin, tot aşa Curtea ar putea să revină asupra decizie din 6 decembrie.

Potrivit lui Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător la CCR, demersul de vineri al susţinătorilor lui Călin Georgescu "este unul electoral, deoarece CCR nu are procedura revizuirii propriilor hotărâri". Tudorel Toader, citat de News.ro, a precizat: "Până în 2003, la revizuirea Constituţiei, hotărârile şi deciziile pronunţate în primă instanţă, în complet de trei, puteau fi atacate cu recurs la CCR, în complet de 5. La revizuirea din 2003, s-a hotărât că hotărârile şi deciziile se pronunţă în plen, de către cei 9 judecători şi sunt definitive şi general obligatorii de la publicarea în Monitorul Oficial. Prin urmare, chestiunea cu revizuirea este o procedură inexistentă".