Opinia publică internaţională este alimentată constant cu informaţii, mai mult sau mai puţin credibile, legate de existenţa vieţii în afara Pământului. S-a creat o adevărată cursă a oferirii unui răspuns valid, în care sunt angrenate, evident, marile puteri ale lumii.
Zvonul unui anunţ foarte important al NASA a înfierbântat imaginaţia oamenilor, iar miercuri seară chiar a avut loc o conferinţă de presă. Chiar dacă nu la nivelul aşteptărilor celor mai puţin temperaţi, anunţul făcut de NASA a stârnit emoţie. Astronomii au descoperit în jurul unei stele pitice un sistem de şapte planete similare Pământului, dintre care trei ar putea adăposti oceane de apă lichidă şi, deci, potenţial pentru existenţa vieţii. Descoperirea a fost realizată prin intermediul Telescopului Spaţial Spitzer şi cu ajutorul altor telescoape terestre.
La finele anului 2014 s-a vorbit intens că de la cel mai înalt nivel se va face un anunţ oficial al existenţei extratereştrilor, după ce din mai multe surse s-au scurs informaţii conform cărora Vaticanul şi NASA ar deţine unele informaţii concludente. În 2011, directorul Observatorului de la Vatican care era la vremea respectivă şi consilierul Papei Benedict al XVI-lea, Jose Gabriel Funes, a afirmat, într-un articol publicat în "L'Osservatore Romano", că fiinţele inteligente create de Dumnezeu ar putea să trăiască şi în alte locuri în afară de pământ. Pe de altă parte, în 2014, Charles Bolden, angajat al NASA, admitea în cadrul unui interviu că pe Marte pot exista forme de viaţă, exact ca pe Pământ.
Este evident că exista o parte de public care aştepta un anunţ "zguduitor". Firesc, specialiştii nu s-au hazardat şi au oferit unele informaţii legate de posibilitatea existenţei vieţii, dar atât. Conform Agerpres, cele şapte planete recent descoperite, care au temperaturi apropiate de cele ale Pământului, gravitează în jurul unei stele mici, puţin luminoasă şi foarte rece, TRAPPIST-1. Aflat la aproximativ 40 de ani lumină de Pământ (Anul-lumină este o unitate de măsură a lungimii, definită ca distanţa parcursă de o rază de lumină prin vid, în timp de un an - circa 9500 miliarde de km), acest sistem de planete este relativ aproape de noi, dar imposibil de parcurs cu mijloacele actuale, în constelaţia Aquarius (Vărsător). Denumirea stelei TRAPPIST-1 este acronimul de la numele telescopului belgian "Transiting Planets and Planetesimals Small Telescope", amplasat în Chile. În luna mai a anului trecut, astronomi care foloseau TRAPPIST au anunţat descoperirea a trei planete în acest sistem. Telescopul orbital Spitzer, asistat de câteva telescoape terestre, printre care şi Very Large Telescope din cadrul European Southern Observatory, a confirmat existenţa acestor planete şi a descoperit încă patru. Folosind datele obţinute de telescopul Spitzer, echipa a măsurat dimensiunile celor şapte planete şi a emis primele estimări ale maselor pentru şase dintre aceste planete, permiţând astfel calcularea densităţii lor. Rezultatele obţinute au indicat că toate cele şase planete sunt telurice. Masa celei de-a şaptea planete, cea mai îndepărtată faţă de stea, nu a fost încă estimată, dar oamenii de ştiinţă sunt de părere că este vorba tot de o planetă telurică, însă una probabil îngheţată. Spre deosebire de Soare, steaua TRAPPIST-1 - clasificată drept o pitică ultra-rece - este atât de rece încât apa lichidă poate exista la suprafaţa planetelor care o orbitează de la distanţe foarte mici, mult mai mici decât ar fi posibil în sistemul nostru solar. Această stea are doar aproximativ 8% din dimensiunea Soarelui. Toate cele şapte orbite planetare din sistemul TRAPPIST-1 sunt mai apropiate de steaua gazdă decât orbita lui Mercur faţă de Soare. Inedit este şi faptul că aceste planete sunt foarte apropiate una de cealaltă.
Evident că în această cursă este înscrisă şi Rusia, cel mai probabil astronomii din această ţară vor veni cât de curând cu anunţuri interesante, existând preocupare pentru această temă inclusiv în mediul privat. Recent, miliardarul rus Iuri Milner a anunţat că va cheltui, până în 2024, aproximativ 100.000.000 de dolari pentru a găsi răspunsul la întrebarea: "există viaţă inteligentă în afara Pământului?". Un grup de cercetători aleşi de Milner vor lucra la proiectul în cadrul căruia timp de un deceniu vor fi monitorizate toate semnalele radio provenite din spaţiu, care pot indica existenţa unor forme de viaţă inteligente în alte zone ale Universului.