APA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE Preţ piperat, protecţie şi exploatare insuficiente

Tariful apei este unul destul de ridicat conform unui barometru realizat pentru Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului. Conform sondajului, 35% dintre respondenţi susţin că tariful pentru un metru cub de către operatorii de apă din ţara noastră este scump sau foarte scump, 33% susţin că nu este nici foarte scump, dar nici ieftin, în timp ce numai 9% consideră că preţul plătit pentru un metru cub de apă este foarte redus. În privinţa preţului la canalizare, 26% dintre cetăţenii consideră că este prea mare şi 25% susţin că nu este mare, dar nici ieftin.

Barometrul a avut drept scop măsurarea opiniei publice privind cel de-al şaselea ODD - "Apă curată şi sanitaţie", din cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

Peste 60% dintre respondenţi s-au declarat mulţumiţi de parametrii apei potabile, cel mai mare procent de nemulţumire (14%) fiind legat de calităţile organoleptice ale acesteia (gust şi miros). 54% dintre respondenţi consideră totuşi că apa de la robinet este sigură pentru băut şi pentru gătit. 62% dintre cetăţeni sunt de părere că România are un proces durabil şi sustenabil de captare şi furnizare a apei potabile.

În schimb, 50% dintre respondenţi susţin că în ţara noastră ne confruntăm cu un deficit de apă, în timp ce numai 36% consideră că avem rezerve suficiente pentru actualul moment pe care îl traversăm.

În privinţa protecţiei mediului, doar 64% dintre cetăţeni sunt racordaţi la sistemul public de canalizare, 36% deversând în fose mai mult sau mai puţin legale apa folosită în gospodărie. De fapt, din analiza amănunţită a datelor reiese că din cei 36%, doar 15% au fosă septică, 14% nu au aşa ceva, iar 4% deversează apa consumată în afara gospodăriei, prin cădere liberă.

La nivel obiectiv însă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică din 2019, doar 61,8% dintre români erau conectaţi la sistemul public de alimentare cu apă. Deşi în perioada 2010-2019 România a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă pe diverşi indicatori ce ţin de acest aspect, ţara noastră are în continuare, dintre ţările Uniunii Europene, cel mai ridicat procent de populaţie care nu are nici baie, nici duş, nici o toaletă interioară în gospodărie: 22,4%.

O doză de inegalitate se remarcă în accesul la servicii publice care au legătură cu apa, pentru persoanele cu condiţie socială mai modestă. 60% din respondeţi afirmă că persoanele din această categorie au acces mai greu la condiţii sanitare şi de igienă decente, 61% la sistemul de canalizare, iar 58% dintre respondenţi cred că cei cu condiţie socială mai modestă au acces mai greu la reţeaua de apă.

O situaţie dramatică este înregistrată în privinţa protejării ecologice a resurselor de apă din ţara noastră. 66% dintre respondenţii barometrului susţin că apele dulci de suprafaţă (lacuri, râuri, Dunăre) nu beneficiază de protecţia necesară în faţa poluării de orice fel, în timp ce numai 14% sunt mulţumiţi de calitatea acestei protecţii. Situaţia se prezintă la fel şi în privinţa protecţiei ecologice a Mării Negre, unde 51% din cetăţeni consideră că arealul respectiv este prost protejat, în timp ce doar 17% sunt mulţumiţi de starea apei respective.

34% dintre respondenţi afirmă că nici apele subterane nu beneficiază de protecţie împotriva poluării, în timp ce 26% susţin că sunt mulţumiţi de calitatea protecţiei acordate. În privinţa apelor minerale sau plate consumate de cetăţeni, 42% susţin că sursele din care provin acestea sunt protejate de poluare, în timp ce 23% afirmă că măsurile de protecţie sunt proaste sau foarte proaste.

Dacă analizăm răspunsurile cu privire la exploatarea resurselor de apă constatatăm că, dacă în privinţa apei potabile 60% din respondenţi sunt mulţumiţi de modul în care este exploatată această resursă, 59% consideră că apa pentru irigaţii este prost exploatată, acelaşi răspuns negativ fiind dat de 31% dintre cetăţeni şi cu privire la apa industrială.

Sondajul a fost realizat pe 1001 persoane, în perioada 16 noiembrie - 17 decembrie 2020, iar marja maximă de eroare este de +/- 3.2%.