Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, ieri, 3,15 miliarde lei, mai mult decât dublul sumei din prospecte, prin emisiuni de obligaţiuni de stat, cu maturitate de doi, respectiv cinci ani, şi de certificate de trezorerie cu discont, având maturitate de un an. Randamentele au scăzut, comparativ cu emisiunile precedente.
Cererea mare de titluri de stat şi randamentele în scădere indică faptul că apetitul investitorilor înregistrează o modificare importantă de tendinţă, consideră analistul economic Aurelian Dochia. O posibilă cauză pentru această inversare de trend ar putea să aibă la bază posibilităţile limitate ale băncilor de a îşi plasa lichiditatea atrasă, în condiţiile în care cererea de credite rămâne slabă, în special din partea clienţilor solvabili, ne-a declarat domnia sa. Un al doilea motiv ar putea fi reprezentat de îmbunătăţirea perspectivelor economiei ţării noastre, fapt sugerat şi de întărirea leului, din ultima perioadă, în opinia economistului. "Investitorii văd cu ochi mai buni România, cel puţin pe termen mediu", ne-a declarat Aurelian Dochia.
Desemnarea, de către preşedintele Traian Băsescu, a lui Victor Ponta drept candidat pentru funcţia de prim-ministru şi posibilitatea formării noului Guvern în perioada imediat următoare, ar putea, de asemenea, să fi contribuit la creşterea apetitului pentru titlurile de stat, este de părere domnia sa.
Îmbunătăţirea modului în care ţara noastră este percepută de către pieţele financiare pune autorităţile într-o poziţie mai bună de negociere a unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), însă nu exclude necesitatea acestuia, având în vedere că investitorii îşi pot schimba atitudinea într-un timp foarte scurt, a mai arătat analistul.
Prin obligaţiunile pe doi ani emise ieri, Finanţele au împrumutat 1,064 miliarde lei, la un randament de 6,44% pe an, la un prospect de 400 milioane lei. În urmă cu o săptămâ- nă, statul a obţinut 400 milioane lei, cât îşi propusese, la un randament de 6,45% pe an.
Obligaţiunile pe cinci ani au adus 1,01 miliarde lei, pentru un randament de 6,57% pe an, la un prospect de 200 milioane lei, faţă de 250 milioane lei, suma dorită, pentru 6,66% pe an.
Prin emisiunea de certificate de trezorerie, MFP a atras 1,08 miliarde lei, prospectul fiind de 700 milioane lei, în condiţiile unui randament de 6,24% pe an. Precedenta emisiune adusese 500 milioane lei, suma propusă, la un randament de 6,33% pe an.
În cazul emisiunii de obligaţiuni de stat cu maturitate pe doi ani şi a certificatelor de trezorerie, cererea din partea băncilor a depăşit cu 700 milioane lei suma atrasă, în timp ce, în cadrul obligaţiunilor cu maturitate pe cinci ani, cererea a fost dublă.
• BNR a împrumutat 12 bănci cu patru miliarde lei
Banca Naţională a României (BNR) a acordat suma de patru miliarde lei (895 milioane euro) către 12 bănci , în cadrul operaţiunii repo care a avut loc ieri. Cererea din partea instituţiilor de credit a fost de 18,94 miliarde lei.
Aceasta este a unsprezecea săptămâ- nă consecutivă în care Banca Centrală limitează suma pe care o oferă băncilor, în cadrul ultimelor patru şedinţe limita fiind impusă la patru miliarde lei. Prin licitaţiile repo, Banca Naţională oferă, pentru o săptămână, lichiditate băncilor comerciale, preluând, în schimb, titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an.
Numărul instituţiilor de credit care au participat la operaţiune a scăzut faţă de cel înregistrat săptămâna trecută. Atunci, 13 bănci au primit lichiditate din partea BNR, cererea fiind de 20,29 miliarde lei.
Când suma de la licitaţia repo este limitată, aceasta este acordată pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de Banca Centrală. Astfel, atunci când BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate.
Banca Naţională a anunţat, pe data de 8 octombrie, că limitează la şase milarde lei suma pe care o oferă în cadrul licitaţiilor repo, într-un moment în care cursul ajunsese la nivelul de 4,59 lei/euro, pe piaţa interbancară. La precedentele cinci licitaţii, BNR oferise băncilor sumele solicitate, acestea variind între nouă şi treisprezece miliarde lei. În luna august, Banca Centrală limitase lichiditatea la şase, cinci, şi respectiv, patru miliarde lei, la ultimele două licitaţii ale lunii.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în luna octombrie, că limitarea licitaţiilor săptămânale repo reprezintă o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb. Consecinţele negative ale acestei măsuri constau în creşterea randamentelor solicitate de bănci pentru achiziţionarea de titluri de stat emise de către MFP, precum şi a dobânzilor mai mari practicate de către instituţiile de credit.