Abia după ce agenţia de mediu a dictat sistarea activităţii Rafinăriei piteştene "Arpechim", Adrian Ciocănea, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), a dezvăluit că România a primit o scrisoare de avertizare de la Comisia Europeană pentru neîndeplinirea unui număr de 156 de directive şi că restanţierul principal este Ministerul Mediului.
La miezul nopţii, între luni şi marţi, a intrat în vigoare suspendarea autorizaţiei de mediu pentru "Arpechim", măsură dictată de autorităţile de mediu piteştene pe motiv că nu a îndeplinit condiţiile (modernizarea rezervoarelor pentru benzine, închiderea haldei de deşeuri de acrilonitril şi a celei noi de nămol biologic), care aveau scadenţa în ultima zi a anului trecut.
"Arpechim" Piteşti este rafinăria Petrom-ului care livrează 15% din carburanţii folosiţi în ţară.
"Petrom" a iniţiat imediat, marţi, procedurile de închidere a rafinăriei.
Bursa de Valori
În aceeaşi zi, acţiunile "Petrom" au căzut cu 4,72% la Bursă, fiind cele mai tranzacţionate din sesiune (erau, oricum, pe un trend descendent, spune un broker, subliniind că ştirea despre închiderea "Arpechim" nu a făcut decât să accentueze declinul preţului acţiunilor "Petrom").
Salariaţii
Cei două mii de salariaţi ai "Arpechim" nu sunt îngrijoraţi. Liderii lor susţin că salariaţii îşi vor primi, oricum, banii, pentru că îndeplinirea exigenţelor de mediu nu cade în sarcina lor.
Preţul benzinei
"Arpechim" acoperă jumătate din livrările de carburanţi ale "Petrom". Anul trecut, "Arpechim" a rafinat 3,437 milioane de tone de petrol, în timp ce "Petrobrazi" a procesat 3,426 milioane de tone.
Benzinarii independenţi se aşteaptă la o uşoară creştere a preţurilor carburanţilor, din cauza închiderii Rafinăriei "Arpechim", conform preşedintelui Asociaţiei Benzinarilor Particulari (ABP), Ion Tache.
"Petrom" deţine 30% din livrările la pompă ale benzinei în ţară, iar "Arpechim" produce jumătate din carburanţii "Petrom", ceea ce, aparent, ar justifica temerile pentru creşterea preţului.
În realitate, nici vorbă de penurie, căci, după cum o spune şi Dinu Patriciu, şeful companiei concurente "Rompetrol", România îşi exportă jumătate din producţia de carburanţi.
De altfel, Dan Pazara, purtătorul de cuvânt al "Petrom", ne-a declarat că prima măsură pe care o va lua compania este să diminueze exportul, în limita permisă de contractele externe.
"O eventuală creştere de preţ la benzină", ne-a explicat Pazara, "ar putea proveni din suplimentarea costurilor logistice [la transport - n.n.], căci, în eventualitatea că n-am putea să ne aprovizionăm benzinăriile din propria producţie - ceea ce este discutabil - va trebui să achiziţionăm benzină, fie de afară, fie, chiar, de la
Dan Pazara adaugă, liniştitor: "Dar, este mult prea devreme pentru discuţia asta; în primul rând că benzinăriile noastre sunt, acum, pline-ochi; şi în al doilea rând, că oricum, mai avem o întreagă paletă de măsuri pentru menţinerea preţului actual".
Tot aşa ne asigură şi reprezentanţii "Rompetrol": "Nu ne afectează decizia închiderii Rafinăriei
Oltchim
Potrivit lui Costantin Roibu, directorul general al "Oltchim", combinatul cumpără de la "Arpechim" etilenă şi propilenă pentru prelucrare, iar cum transportul etilenei este interzis pe calea ferată, iar pe plan european există o criză majoră a acestui produs, compania din Râmnicu-Vâlcea va înregistra pierderi şi reduceri de activităţi,din cauza închiderii rafinăriei.
"Cele două combinate,
El a mai arătat că reducerea activităţilor "Oltchim" va afecta şi furnizorii săi CET Govora şi exploatarea minieră de sare şi calciu.
"Totodată, toată economia românească va avea de suferit, pentru că va trebui să importăm sodă caustică şi acid clorhidric, pentru că
Roibu s-a arătat revoltat că, prin comparaţie cu brutalitatea închiderii Arpechim-ului, în toate ţările europene, autorităţile de mediu reanalizează termenele date companiilor pentru îndeplinirea cerinţelor şi se feresc să ia decizii radicale pentru a nu afecta economia.
Tăriceanu
Datele preliminare indică faptul că sumele vărsate de Petrom pentru investiţii la Arpechim sunt destul de reduse comparativ cu profitul companiei, a declarat, ieri, premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a cerut Ministerului Mediului să "crească presiunea" pentru ca rafinăria să respecte cerinţele de mediu.
Autorităţile de mediu vor răspunde solicitării premierului şi vor face presiuni asupra Petrom prin sublinierea faptului că planul de acţiune privind conformarea la directivele europene şi la termenele stabilite nu poate fi eludată, a declarat, ieri, ministrul mediului, Attila Korodi.
Premierul a adaugat: "Nu cred că este o lipsă de capacitate a societăţii Petrom de a-şi pune în aplicare planurile de mediu. Pentru că, din informaţiile preliminare pe care le am, costurile investiţiilor care ar fi trebuit să fie făcute sunt destul de reduse în comparaţie cu profiturile pe care societatea le-a realizat", a declarat Tăriceanu, potrivit căruia Petrom a vărsat, marţi, la AVAS, 90 de milioane de euro, reprezentând cota de profit a statului.
Zvonul
Ieri, circula zvonul că, de fapt, închiderea Arpechim urmăreşte favorizarea lui Patriciu.
Decizia autorităţilor de mediu de a închide Arpechim pentru nerealizarea unor investiţii de mediu deschide drumul vânzării acestei companii cel mai probabil către Grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, susţineau surse din industria petrolului .
"Este foarte ciudat ca agenţia de mediu să aibă atâta tupeu încât să închidă Arpechim pentru lipsa unor investiţii minore. Credem că aici este vorba de pregătirea terenului de către OMV pentru vânzarea rafinăriei către Dinu Patriciu", afirmau zvonurile.
Potrivit acestora, suspendarea procesării de ţiţei în rafinăria piteşteană atrage după sine reducerea activităţilor şi pierderi pentru combinatul Oltchim, iar preşedintele Grupului Rompetrol este cel mai interesat să preia împreună cele două companii.
"Împreună Arpechim şi Oltchim asigură o masă critică de 600.000-800.000 de tone de produse, ceea ce îi convine de minune lui Patriciu", au adăugat sursele din piaţa de petrol. Acestea au explicat că, în prezent, Arpechim produce materie primă pentru Oltchim, produsele obţinute sunt livrate ca materie primă la Petromidia, iar aceasta obţine produse cu valoare adaugată pe care le vinde."Valoarea adăugată rămâne la Petromidia", au menţionat sursele citate.
Surse din piaţă au declarat, marţi, că pentru OMV ar fi mai profitabil să importe carburanţi din Austria decât să-i obţină la Arpechim, întrucât rafinăria prelucrează 70% din petrol din import, iar costurile de producţie sunt mari.
Potrivit acestora, vânzarea Arpechim este foarte posibilă în viitorul apropiat, iar închiderea rafinăriei din motive de poluare a mediului nu face decât "să arate publicului" presiunea la care este supus grupul OMV.
În timpul guvernării PSD a apărut ideea înfiinţării unui Complex petrochimic Oltchim-Arpechim-Petromidia, idee abandonată în condiţiile privatizării companiei Petrom, proprietara Arpechim.
Prefectul de Argeş, Ion Cîrstoiu, a declarat, luni, că "firma care deţine acum Arpechim-ul, OMV, este profilată pe vânzarea de produse petroliere, nu pe producerea lor. Urma să dea afară toţi angajaţii şi să vândă tot".
Surse din Petrom au declarat, marţi, că Arpechim provoacă pierderi companiei Petrom.
Contractul de privatizare a Petrom permite acţionarului majoritar, OMV, să vândă Arpechim, Doljchim, staţii de distribuţie şi zăcământul Suplacu în cadrul programului de restructurare.
Patriciu
Preşedintele Rompetrol Dinu Patriciu neagă că ar fi interesat de o eventuală preluare a Arpechim, susţinând că este "o rafinărie foarte slabă tehnologic, care are nevoie de foarte multe investiţii".
Întrebat despre ideea unirii Arpechim cu Oltchim şi Petromidia, apărută în timpul guvernării PSD, şi pe care o susţinea, preşedintele Grupului Rompetrol a comentat "era o vreme când se discuta asta, dar nu are nicio legătură cu prezentul".
Arpechim
Rafinăria Arpechim Piteşti, ce se află în procedură de închidere, este inclusă în planurile de dezvoltare ale Petrom, deşi compania a anunţat că va investi în modernizarea ei mai puţin decât în Petrobrazi şi că vrea să renunţe la partea de petrochimie.
Potrivit strategiei de dezvoltare a Petrom până în anul 2010, OMV, acţionarul majoritar al companiei, va investi de un miliard de euro la rafinăria Petrobrazi şi 200 de milioane de euro la Arpechim.
Investiţiile anunţate în rafinăria de la Piteşti vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice şi optimizarea mixului de produse. Cele mai importante proiecte se concentrează pe sistemul de amestec în linie pentru benzine, îmbunătăţirea sistemului de producţie şi distribuţie utilităţi, îmbunătăţirea calităţii benzinei conform standardelor europene şi modernizarea parcului de rezervoare.
Directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe, a anunţat, recent, că la începutul lunii iunie 2007 urmează să fie înfiinţată o companie care va reuni toate activităţile de petrochimie de la rafinăria Arpechim. Noua firmă se va numi Petrom Petrochemicals Argeş.
Această companie ar urma să fie vândută ulterior unui investitor, Petrom preferând Oltchim-ul.
Potrivit presei locale din Argeş, compania austriacă OMV ar fi anunţat, la 1 februarie 2007, că va disponibiliza, în acest an, jumătate din cei peste 2.600 de salariaţi ai Arpechim Piteşti. Asttfel, la 31 decembrie 2007, se preconizează că în Arpechim Piteşti vor mai lucra aproximativ 1.340 de salariaţi, diferenţa de personal, de până la 2.640 (numărul aflat în schemă la 1 ianuarie 2007), urmând să fie realocată către alte divizii din cadrul Petrom sau externalizată.
În decembrie 2004, când OMV a preluat Petrom, Arpechim avea 3.800 de salariaţi. Din octombrie 2005, au început restructurările de posturi în urma cărora, la începutul anului 2007, au mai rămas 2.640 de angajaţi în rafinăria piteşteană.
• Petrom
Petrom a început procedurile de închidere temporară a rafinăriei Arpechim şi va contesta decizia de suspendare a autorizaţiei de mediu a rafinăriei, pe care o consideră disproporţionată şi nejustificată, şi care va avea un impact negativ asupra economiei, se arată într-un comunicat al companiei.
"Măsura de suspendare a Autorizaţiei Integrate de Mediu este disproporţionată şi nejustificată faţă de nerealizarea unui punct din programul de conformare. Rafinăria Arpechim are un program de conformare negociat cu Agenţia de Mediu, care cuprinde măsuri specifice, ce vor fi îndeplinite până în 2012, termen care reprezintă şi sfârşitul perioadei de tranziţie negociat cu Uniunea Europeană. Investim consistent pentru a ne conforma cu normele de mediu. În ultimii doi ani, numai la Arpechim, nivelul investiţiilor legate de mediu a depăşit 60 milioane de Euro", a declarat în comunicat directorul de comunicare al Petrom Dan Pazara.
În ceea ce priveşte măsurile de modernizare a rezervoarelor de benzine, reprezentanţii rafinăriei intenţionau implementarea unor modificări mai ample decât cele cerute prin programul de conformare, ceea ce necesita extinderea termenului de conformare. Întrucât reprezentanţii rafinăriei au constant imposibilitatea îndeplinirii la termen (31.12.2006) a măsurilor menţionate, au fost demarate o serie de discuţii cu reprezentanţii autorităţilor de mediu în vederea identificării soluţiilor optime.
"Suntem surprinşi de această decizie, având în vedere atât discuţiile constructive pe care le purtam cu reprezentanţii autorităţilor de mediu, cât şi faptul că situaţia de la Arpechim nu presupune riscuri majore pentru mediul înconjurător sau pentru sănătatea angajaţilor şi a locuitorilor din zonă", a adăugat Dan Pazara.
Europa
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), Adrian Ciocănea, a declarat ieri că nu a făcut publică scrisoarea Comisiei Europene care avertiza asupra întîrzierii mari în îndeplinirea directivelor, întrucât situaţia era pe cale de rezolvare şi România întocmise un plan de notificare.
Membru al PNL, Ciocănea i-a acuzat pe miniştrii PD că nu au îndeplinit o serie de măsuri necesare integrării europene efective: "Doamna Sulfina Barbu a lăsat 87 de directive nenotificate, domnul Flutur - 36 şi a lăsat Planul Naţional de Dezvoltare Rurală neterminat, noi încercând acum să îl avem aprobat de Comisie până la sfârşitul anului, iar doamna Boagiu a blocat de două ori dezbaterile publice privind Strategia Lisabona, pe motiv că nu era pregătită şi că PD avea o întâlnire la Bruxelles".
• Vasile Blaga şi Sulfina Barbu
Vasile Blaga şi Sulfina Barbu au precizat ieri, într-un comunicat de presă:
"Guvernul actual demonstrează din nou, în foarte scurt timp, incapacitatea de rezolvare a problemelor României din cauza lipsei de profesionalism, dar în loc să remedieze erorile pe care le comite, preferă să dezinformeze opinia publică.
Exemplu în acest sens stau declaraţiile făcute astăzi (n.r. ieri)de Adrian Ciocănea, secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene, şi de Stejărel Olaru, consilierul premierului pe probleme de securitate, care aduc acuze grave şi nefondate foştilor miniştri PD - Sulfina Barbu, Anca Boagiu şi Vasile Blaga.
Adrian Ciocănea, care are ca atribuţie principală notificarea directivelor către Comisia Europeană, avea exact aceleaşi atribuţii şi până la începutul anului 2007, în calitate de secretar de stat la Ministerul Integrării Europene.
Dovada faptului că nu au fost restanţe până la predarea mandatului sunt rapoartele Comisiei Europene. Conform recomandărilor CE, Agenţia pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase a fost transferată de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului şi în scopul recuperării întârzierilor înregistrate la acest capitol.
Din momentul în care această agenţie a fost preluată de către Ministerul Mediului, am lucrat susţinut pentru promovarea actelor normative în domeniu.
În prezent, Adrian Ciocănea trebuie să ceară raportul colegului de cabinet, dl. Attila Korodi, care a răspuns, în Ministerul Mediului, de capitolul Integrare Europeană, ca secretar de stat.
Din păcate, actualul Guvern încearcă să justifice criticile din raportul Comisiei Europene, ce va fi dat publicităţii în luna iunie, prin mistificarea realităţii şi inducerea în eroare a opiniei publice. Constatăm că aceste comportamente au devenit un obicei, extins la nivelul cel mai înalt al Guvernului. Chiar astăzi, consilierul primului ministru Stejărel Olaru şi-a permis public o minciună sfruntată, aceea că legea de desecretizare a arhivelor PCR ar fi fost blocată de un alt ministru PD, cel al Administraţiei şi Internelor.
Responsabilitatea pentru eşecul pe care-l înregistrează actualul guvern al României în relaţia cu partenerii europeni, precum şi lipsa de sinceritate în relaţia cu cetăţenii, revine în totalitate primului ministru, Călin Popescu Tăriceanu".