ASF: Educaţia financiară, prioritate strategică la nivel naţional şi European

Îmbunătăţirea gradului de educaţie financiară a devenit o misiune fundamentală, de importanţă strategică în România, deopotrivă pentru autorităţi, companii şi mediul academic, fiind un pilon esenţial pentru dezvoltarea pieţelor financiare. Aceasta a fost concluzia Conferinţei Internaţionale ISF2020 "Noile generaţii de consumatori de servicii financiare - cum îi formăm, cum îi educăm", organizată de către Institutul de Studii Financiare (ISF), în 24 noiembrie 2020.

Evenimentul, care a fost transmis online, s-a bucurat de prezenţa unor reprezentanţi la vârf ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, ai Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), ai Autorităţii Europene de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), precum şi ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). De asemenea, la conferinţă au participat reprezentanţi ai mediului academic şi ai entităţilor care activează în piaţa financiară non-bancară.

Subiectul central al conferinţei a generat dezbateri pline de conţinut şi a adus, totodată, în atenţia opiniei publice importanţa educaţiei financiare pentru viitorul noilor generaţii, mai ales în contextul în care România se află, momentan, printre ultimele poziţii în clasamentul acestui domeniu.

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, a punctat în deschiderea discursului său, că educaţia financiară este una dintre direcţiile fundamentale de acţiune ale Autorităţii, care invită, în acelaşi timp, la responsabilizare socială şi individuală în materie de risc şi beneficii. "Ceea ce ne propunem este ca prin educaţie financiară să asigurăm o corectă înţelegere a modului în care funcţionează piaţa financiară non-bancară, instrumentele şi serviciile pe care le utilizăm, în calitate de consumatori", a precizat domnul Nicu Marcu.

Dincolo de rolul de responsabilizare a consumatorului de servicii financiare, educaţia financiară reprezintă, de asemenea, şi un mijloc eficient de protejare a drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia. Investitorul de pe piaţa de capital, participantul la sistemul de pensii, asiguratul, care au un grad ridicat al cunoştinţelor în materie financiară, riscă mult mai puţin să ia o decizie care să le afecteze bugetul sau care să le lezeze vreun drept sau vreun interes.

"Educaţia investitorului reprezintă un subiect tot mai discutat. V-aţi putea întreba de ce ESMA este atât de interesată de un astfel de subiect precum educaţia investitorului? În primul rând, în mod firesc, am avut şi continuăm să avem un interes solid pentru protecţia investitorului. Protecţia acestuia reprezintă o precondiţie pentru pieţe financiare puternice şi stabile. Trebuie să construim şi să păstrăm încrederea investitorilor în pieţele de capital, altfel nu va mai exista dorinţa de a investi, iar acest aspect va avea, în final, consecinţe negative asupra industriei serviciilor financiare, dar, mai ales, asupra economiilor, în ansamblu", a declarat doamna Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe. Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe.

Pe de altă parte, domnul Timothy Shakesby, Coordonator al Direcţiei Conduită şi Supraveghere din cadrul EIOPA a subliniat rolul extrem de important al educaţiei financiare în această perioadă când întregul tablou al pieţelor financiare este afectat de pandemia COVID-19.

"Luarea deciziilor financiare depinde de educaţia financiară existentă, mai ales în situaţia pandemiei, un context nou la care atât oferta, cât şi cererea de servicii financiare se adaptează", a spus domnul Timothy Shakesby.

La rândul său, Vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, domnul Dan Armeanu, a explicat că la nivel microeconomic, nivelul redus de educaţie financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic şi social, care se pot, de altfel, accentua.

"Această criză generată de pandemie practic a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic şi financiar şi a indus modificări pe diverse pieţe, cum este piaţa forţei de muncă, context în care oamenii sunt nevoiţi să ia decizii financiare neprevăzute care le pot afecta nivelul de viaţă", a arătat domnul Dan Armeanu.

Tot în acest context al crizei sanitare şi economice pe care o traversează întreaga lume, doamna Flore-Anne Messy, Coordonator al diviziei de asigurări, pensii private şi pieţe financiare din cadrul OECD, a subliniat importanţa protejării grupurilor vulnerabile prin educaţie financiară pentru a depăşi situaţia generată de pandemia COVID-19.

"Pe baza studiului recent privind nivelul de educaţie financiară al adulţilor, prezentat de OECD în iunie 2020, a reieşit nivelul redus de adaptare financiară înregistrat în special în ţările din estul şi sud-estul Europei. Dacă înainte de pandemie procentul celor care reuşeau să economisească în mod activ era la aproximativ 50%, după aceste luni, nivelul s-a redus la 25% din totalul populaţiei. Există clar o relaţie directă între nivelul de rezilienţă financiară şi cel de educaţie financiară", a precizat doamna Messy.

Participanţii la conferinţa organizată de ISF au subliniat faptul că educaţia financiară trebuie să aibă un rol important în sistemul de învăţământ al generaţiei viitoare, care are comportamente financiare total diferite faţă de cele anterioare.

Conform prezentării susţinute de reprezentanta OECD, noile generaţii au cunoştinţe şi comportamente financiare mai reduse comparativ cu restul populaţiei - economisesc mai puţin, nu au o planificare bugetară, riscând pe termen lung să înregistreze un nivel ridicat de stres financiar din cauza neglijenţei legate de deciziile lor financiare. "Tocmai de aceea, tinerii - grupa de vârstă 15-24 ani - au fost cei mai afectaţi de riscul de şomaj şi orice reducere a venitului i-a afectat semnificativ în aceste luni pandemice, neavând un suport financiar economisit", a arătat doamna Messy.

Aceeaşi preocupare pentru noile generaţii a arătat-o şi doamna Verena Ross, care a afirmat că "milenialii", ajunşi recent la maturitate, abordează deciziile de investiţie diferit faţă de predecesorii lor. "În timp ce generaţiile trecute colaborau în mod tradiţional cu băncile sau cu alţi consultanţi financiari vizitând ghişeele, deci faţă în faţă, ceea ce presupune o serie de limitări, tinerii - mulţi dintre ei antreprenori - îşi procură tot mai mult informaţia de pe Internet şi folosesc furnizori de servicii online", a menţionat Directorul executiv la ESMA.

La rândul său, domnul Nicu Marcu a spus că A.S.F. a abordat prin programele sale specifice de educaţie financiară toate categoriile de vârstă, dar şi-a îndreptat atenţia, cu precădere, către tineri. Preşedintele A.S.F. a împărtăşit din experienţa de profesor universitar şi a menţionat faptul că România are o tânără generaţie digitalizată, cu apetit ridicat pentru informaţie şi extrem de conectată la realitate, iar tehnologiile digitale pot deveni mijlocul prin care se pot îmbunătăţi eficienţa şi rezultatele educaţiei financiare, cu condiţia ca modalitatea de învăţare să fie interactivă şi plăcută, mai exact să răspundă preocupărilor tinerilor.

"În această privinţă, pornim la un drum lung - ştim că rezultatele se văd în timp şi, de aceea, trebuie să fim pregătiţi pentru un efort susţinut şi de durată. Aşa cum spuneam, în decursul ultimilor cinci ani am privit îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară, la nivel naţional, ca fiind una dintre priorităţile noastre. După cum cred că ştiţi deja, avem foarte multe programe pe care le dezvoltăm în colaborare cu licee şi cu universităţi din toată ţara. Cifrele sunt motivante - de acţiunile noastre adresate învăţământului preuniversitar au beneficiat peste 150.000 de elevi, am dezvoltat programe de pregătire pentru peste 2.000 de profesori şi lectori voluntari pentru şcoli şi licee, peste 12.000 de studenţi din centre universitare din toată ţara au asistat la conferinţele, seminariile şi lecţiile deschise pe care le-am gândit special pentru ei", a mai declarat Preşedintele A.S.F.

Incluziunea financiară a reprezentat o altă latură a procesului de educaţie financiară, care a fost dezbătută în cadrul Conferinţei ISF. Domnul Valentin Ionescu, Directorul Direcţiei de Strategie şi Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F. şi, totodată, Preşedintele ISF, a arătat că educaţia financiară trebuie să se axeze pe obiective principale implementabile pe diferite direcţii strategice de acţiune, plecând atât de la necesitatea creşterii nivelului de protecţie a consumatorilor, cât şi de la necesitatea îmbunătăţirii nivelului de capabilitate financiară şi al gradului de incluziune financiară. El a mai spus că incluziunea financiară reprezintă conceptul conform căruia indivizii şi întreprinderile au acces la produse şi servicii financiare utile şi accesibile care corespund nevoilor lor.

Conferinţa Internaţională ISF2020 "Noile generaţii de consumatori de servicii financiare - cum îi formăm, cum îi educăm" - ediţia a VI-a - a reprezentat o platformă de discuţii extrem de utilă, prin intermediul căreia au fost lansate o serie de principii şi de idei, ce vor reprezenta adevărate capete de pod pentru evenimentele viitoare de dezbatere pe tema educaţiei financiare.