Asociaţia Energia Inteligentă: "Energia nucleară - raţionalul învinge superficialul"

Peste douăzeci de state, printre care şi România, au chemat sâmbătă, într-o declaraţie comună la COP28, la triplarea capacităţilor de energie nucleară la nivel mondial până în 2050 în raport cu 2020, în scopul reducerii dependenţei de cărbune şi gaz, se arată într-un comunicat al asociaţiei energiei inteligente, remis redacţiei. Asta după ce la nivelul UE cu greu s-a acceptat trecerea energiei nucleare în taxonomie şi plasarea acesteia ca şi combustibil de tranziţie în anul 2022, informează sursa.

Disputa cu privire la modul de tratare a energiei nucleare în UE, privind modul în care Europa intenţionează să avanseze către o energie mai curată, a fost tranşată în favoarea dezvoltării capacităţilor de producere a energiei nucleare în viitor, se mai arată în comunicat. Din fericire conceptele inginereşti au reuşit să detroneze opiniile politcienilor şi să prevină situaţii critice viitoare, dar şi să vină cu soluţii securitare privind modul în care UE îşi asigură sursele de energie pe măsură ce se doreşte îndepărtarea de gazul rusesc, şi modul în care industria UE poate avea preţuri accesibile la energie pentru a concura cu SUA si China, potrivit sursei citate.

În fapt dacă verificăm datele World Nuclear Association, vedem că în fapt la COP 28 doar se oficializează ceea ce în fapt multe ţări au înţeles şi au demarat de câţiva ani, faptul că este essenţial în viitor dezvoltarea de noi capacităţi de producţie energie nucleară, transmite asociaţia.

La început de noiembrie 2023, aproximativ 60 de reactoare erau deja în construcţie în întreaga lume şi alte 110 sunt planificate să se realizeze. Urmare a disputei franco-germane privind viitorul energiei nucleare în UE, majoritatea reactoarelor aflate în construcţie sau planificate sunt în Asia, conform sursei citate.

Astăzi există aproximativ 440 de reactoare nucleare care funcţionează în 33 de ţări, cu o capacitate combinată de aproximativ 390 GWe. În 2022, acestea au furnizat 2545 TWh, aproximativ 10% din electricitatea mondială, potrivit sursei.

Este foarte important să conştientizăm că în perspectiva anului 2050, necesarul de energie electrică securitară a României, şi care pot asigura flexibilitate între variabilitatea producţiei de energie electrică din surse regenerabile şi volatilitatea consumului (care va fi bazat în mare parte pe energie electrică), poate fi rezolvată doar cu reactoare nucleare mici, în absenţa energiei electrice produse din cărbune şi gaz, potrivit comunicatului. În aceeaşi perspectivă încălzirea marilor aglomerări urbane se poate baza pe energia termică furnizată de aplicaţiile nucleare mici - SMR, posibil de amplasat în proximitatea localităţilor, relatează asociaţia.

Este foarte important ca România să dezvolte o strategie prin care să se statueze rolul important pe care energia nucleară (inclusiv SMR) poate să l joace în viitor în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de energie electrică sigură, echilibrarea sistemelor energetice bazate pe energie regenerabilă şi mai ales încălzirea locuinţelor din marile aglomerări urbane, menţionează sursa.

Această strategie trebuie să fie însoţită de planuri de implementare stricte care să garantreze securitatea persoanelor şi bunurilor care se găsesc în apropierea capacităţilor de producţie, informează asociaţia.

Oamenii au nevoie de energie electrică şi căldură în mod continuu şi la un preţ acceptabil, potrivit sursei. Dezvoltatea unor sisteme energetice care pot genera preţuri mici, dar care nu-ţi asigură necesarul de energie atunci când ai nevoie, nu sunt compatibile cu cerinţele societăţii de astăzi, arată datele comunicatului.

Mixul energetic viitor al României trebuie să conţină energie nucleară mică şi mare, precizează asociaţia energiei inteligente.