Asociaţia Română a Băncilor ar putea fi reorganizată după modelul italian

Modelul de organizare şi funcţionare adop-tat de Asociaţia Băncilor din Italia (ABI) le-a fost prezentat, săptămîna trecută, bancherilor noştri de către reprezentanţii "Convergence" - proiect susţinut de Banca Mondială şi finanţat de Guvernul italian.

Mihai Bogza, preşedintele BancPost, ne-a declarat că programul "Convergence" îşi propune să stimuleze dezvoltarea sistemelor bancare pe calea dialogului dintre autorităţi şi actorii din piaţa din Sud-Estul Europei. Domnia sa susţine că programul este cu atît mai important cu cît pe măsura apropierii integrării ţării noastre în Uniunea Europeană nu vom mai beneficia de susţinerea organismelor financiare internaţionale (pentru că ţările dezvoltate devin neeligibile pentru sprijinul acestor organizaţii).

Domnul Bogza este de părere că băncile şi societăţile din piaţa de capital trebuie să îşi susţină cauza în faţa autorităţilor. Aceasta se poate realiza doar prin intermediul unor asociaţii profesionale competente, profesioniste şi capabile să identifice problemele, să le prezinte autorităţilor cu argumente solide bazate pe studii aprofundate. Acest lucru nu este posibil în prezent pentru că, explică domnul Bogza, asociaţia nu are resurse suficiente ca să întreprindă astfel de acţiuni şi ca atare nici suficienţi specialişti.

În cadrul Asociaţiei Băncilor din Italia, bugetul este comparat în permanenţă cu realizările, cuantificîndu-se valoarea economică a fiecărei probleme rezolvate, raportat la profitul obţinut de bănci, arată un studiu realizat de profesorul Francesco Cesarini.

În plus, băncile italiene participă diferit la bugetul ABI, dar au şi drepturi la luarea deciziilor proporţional cu participarea.

• Este păcat să avem zone subbancarizate în condiţiile în care sistemul bancar este motivat să îşi crească volumul de activitate

Mihai Bogza apreciază că ARB şi autorităţile ar trebui să poarte un dialog continuu. În plus, ARB ar trebui să se concentreze pe problemele de interes comun ale băncilor şi autorităţilor pentru a fi cît mai productivă. Domnul Bogza susţine că, de exemplu, băncile ar trebui să lase de o parte politica monetară a BNR (pentru că oricum Banca Centrală va face tot ce îi stă în putinţă să îşi atingă ţinta de inflaţie). În schimb, domnia sa sugerează ca băncile să se axeze pe probleme privind creşterea accesului la finanţare al anumitor sectoare care stimulează producţia şi nu consumul, precum mediul rural, întreprinderile mici şi mijlocii şi microîntreprinderile care se plîng că nu au suficient acces la finanţare. Domnul Bogza susţine că este lipsit de sens ca autorităţile să spună că vor să încurajeze creditele pentru aceste sectoare, dar să nu identifice motivele pentru care băncile nu le acordă. Aceasta cu atît mai mult cu cît este păcat să avem zone subbancarizate în condiţiile în care sistemul bancar este puternic motivat să îşi crească volumul de activitate. Potenţialii clienţi sînt frustraţi că nu au acces la finanţare, iar guvernul se plînge că băncile nu creditează economia.

Faptul că de trei ani luăm măsuri de scădere a consumului în loc să încurajăm producţia într-o perioadă în care economia trebuie să crească este contraproductiv pe termen lung, susţine domnul Bogza.

Magda Stoica

Insert

• ARB ar avea nevoie de un buget de patru-cinci ori mai mare

Radu Graţian Gheţea, vicepreşedintele "Alpha Bank", a declarat pentru ziarul BURSA că propunerile făcute de reprezentanţii programului "Convergence" Consiliului de Adminis-traţie al ARB sînt pertinente şi au substanţă. Totuşi, o decizie în acest sens va fi luată doar în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor ce se va desfăşura în perioada următoare.

Domnul Gheţea a precizat că pînă acum trei ani, deciziile ARB erau luate după sistemul votului ponderat (în funcţie de activele şi numărul de salariaţi al fiecărei bănci).

Bugetul anual al ARB este în prezent de 400.000 de euro (ceea ce înseamnă o cotizaţie de 10.000 de euro pe an din partea fiecărei bănci). Acesta este mic în raport cu bugetele unor asociaţii similare din Europa de Vest, susţine domnul Gheţea. ARB mai are în prezent patru angajaţi, în afară de secretară şi şofer.

Domnul Gheţea apreciază că pentru o organizare asemănătoare celei din ţările dezvoltate, ARB are nevoie de un buget şi un personal de patru-cinci ori mai mare decît în prezent.

În cadrul ARB au loc alegeri o dată la trei ani, iar anul acesta vor trebui aleşi preşedintele, prim-vicepreşedintele şi unul dintre vicepreşedinţi.