Asociaţiile industriei farmaceutice solicită susţinere din partea tuturor partidelor politice parlamentare pentru rezolvarea crizei medicamentelor

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) consideră că stoparea creşterii taxei clawback este o primă măsură pentru normalizarea accesului pacienţilor la medicamente. Asociaţiile industriei farmaceutice solicită accelerarea eforturilor depuse de către Guvernul Orban şi susţinere din partea tuturor partidelor politice parlamentare pentru rezolvarea crizei medicamentelor din România şi pentru asigurarea accesului pacienţilor români la tratamentele de care au nevoie.

Astfel, cele trei asociaţii susţin plafonarea taxei clawback la 20% pentru medicamentele generice, respectiv 25% pentru inovative - aceasta fiind singura soluţie viabilă de luat în calcul şi singura variantă de lucru agreată în cadrul Comisiei Inter-Ministeriale pentru revizuirea taxei clawback. Asociaţiile industriei fac apel pentru măsuri urgente în acest sens, fără a fi blocate de situaţia politică actuală, şi solicită sprijin partidelor politice pentru implementarea acestei soluţii.

Adrian Grecu, Preşedinte APMGR, a declarat: " APMGR solicită tuturor partidelor politice parlamentare să sprijine Guvernul în stoparea creşterii taxei clawback şi în implementarea măsurii de clawback diferenţiat şi plafonat la 20% pentru medicamentele generice şi 25% pentru medicamentele inovative, măsură menţionată în Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.85/2019 pentru completarea OUG nr.77/2011 aflat în procedură de aprobare parlamentară''

Alina Culcea, Preşedinte ARPIM, afirmă: " Este nevoie de o decizie conjugată şi de asumarea responsabilităţii la nivel politic naţional pentru rezolvarea acestei situaţii fără precedent în Europa. Suntem singura ţară care penalizează doar industria farmaceutică prin o suprataxă lipsită de predictibilitate, care a ajuns astazi la nivelul de 27,65% şi continuă să crească de la un trimestru la altul. Ne bucură faptul că toate părţile implicate sunt aliniate asupra soluţiei, de altfel singura variantă viabilă de luat în calcul, şi solicităm un consens şi la nivel politic pentru o implementare cât mai rapidă."

Attila Fejer, Preşedinte LAWG, a declarat la rândul său: " Trebuie să ne îndreptăm atât către măsuri pe termen scurt, precum implementarea cât mai rapidă a mecanismului de clawback plafonat la 25% pentru medicamente inovative, respectiv 20% pentru medicamente generice şi cele ieşite de sub patent, dar şi către aspecte cu impact pozitiv pe termen mediu şi lung prin adresarea problemei generale a finanţării sănătăţii în România şi accesul regulat la cele mai noi medicamente inovatoare aprobate în Europa."

Comisia Inter-Ministerială pentru revizuirea taxei clawback a fost formată anul trecut prin decizia Prim-Ministrului Orban, fiind organizată sub conducerea Ministerului de Finanţe şi a Ministerului Sănătăţii şi având scopul de a aduce la aceeaşi masă industria şi autorităţile pentru identificarea prin dialog a celor mai bune soluţii de stopare a crizei medicamentelor şi, implicit, de limitare a creşterii taxei clawback. Obiectivul comun identificat este adoptarea unei formule noi de calcul a taxei clawback, care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi inovatoare, cât şi stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esenţiale.

Susţinerea Membrilor Parlamentului pentru o astfel de măsură este deosebit de importantă, pentru a evita o accentuare a crizei medicamentelor, care are un risc crescut de impact social şi contribuie la afectarea drepturilor pacienţilor români de a avea acces la medicamente.

În acest context, este esenţial ca partidele parlamentare să conştientizeze faptul că fără implementarea măsurii de plafonare şi diferenţiere a taxei clawback, criza medicamentelor se va adânci. Astfel, medicamentele vor continua să fie retrase din piaţă, alternativele terapeutice fiind aduse în piaţă la costuri mult mai mari, creând un dezechilibru major al bugetului de medicamente, al mediului de operare şi al balanţei de import-export.

În absenţa acestei măsuri de plafonare, taxa clawback va urca la 31%-32% din valoarea compensată a medicamentelor în primul trimestru din 2020.