ASTENIE BANCARĂ Creditul, mai rentabil ca depozitul

• Economisirea este descurajată în raport cu consumul

Dobânda real negativă la depozitele bancare şi impozitarea veniturilor din dobânzi bancare (şi aşa foarte mici) cu 16%, conduc la un paradox: actualmente, economisirea prin depozite bancare înseamnă, pentru cel care face acest lucru, o pierdere financiară. Mai mulţi analişti ne-au declarat că economisirea prin metodele tradiţionale - cum ar fi depozitele bancare - costă la fel de mult ca şi luarea unui credit.

Ba chiar, unii specialişti consideră că este mult mai ieftin şi mai avantajos să iei un credit, decât să depui banii într-un depozit bancar. Important este la ce sunt folosiţi banii luaţi prin credit: pentru consum sau pentru investiţii.

Economisirea în ţara noastră prin instrumentele tradiţionale, precum depozitele bancare, este, în termeni reali, constantă, dacă nu chiar în scădere, aşa cum susţin unii analişti, în timp ce creditele acordate populaţiei sunt într-o continuă creştere. Creditele de consum sunt cele care transformă consumul viitor în consum prezent. Băncile promovează în mod agresiv acordarea de credite, în timp ce promovarea economisirii prin instrumente bancare a trecut pe planul secund. Mai mult, instrumentele de economisire au rămas aproape aceleaşi ca în urmă cu câţiva ani, în timp ce tipul de credite s-a diversificat foarte mult.

Motivele pentru care depozitele bancare nu cunosc aceeaşi evoluţie ca şi creditele, sunt, după părerea mai multor analişti, foarte diverse.

Primul motiv este dobânda mică oferită de bănci la depunerea banilor, care este de cele mai multe ori real negativă (mai mică decât rata inflaţiei), astfel încât banii depuşi în depozite aduc, de fapt, pierdere. Aceasta este şi părerea lui Liviu Voinea, director cercetare la Grupul de Economie Aplicată (GEA), care ne-a declarat că dobânda mică face ca populaţia să nu mai fie de părere că banii depuşi în depozite bancare pot aduce profit.

Un alt motiv este introducerea cotei unice de impozitare cu 16% a veniturilor, inclusiv asupra celor din depozite bancare. Astfel, deşi veniturile din depozite bancare sunt foarte mici, ele mai sunt şi impozitate cu 16%, ceea ce face ca, în termeni reali, un depozit bancar să însemne o pierdere des­tul de însemnată, raportat la inflaţie.

Al treilea motiv este, aşa cum au spus-o mai mulţi specialişti, creşterea cvasieconomisirii. Contul curent şi investiţiile imobiliare sunt principalele segmente ale cvasieconomisirii. Investirea economiilor în proprietăţi imobiliare, care, în majoritatea zdrobitoare a cazurilor, aduc un profit însemnat, este, potrivit domnului Voinea, cea mai răspândită formă de cvasieconomisire.

• Daniel Dăianu: românii nu au o înclinaţie spre economisire

Reputatul analist, Daniel Dăianu ne-a declarat că înclinaţia spre economisire a românilor este foarte mică, aproape inexistentă, spre deosebire de popoarele asiatice, unde economisirea populaţiei poate ajunge până la 40% din PIB. Apetitul nostru scăzut pentru economisire este cauzat - potrivit domnului Dăianu - de reprimarea până în 1989 a consumului, ceea ce face ca, acum, să cheltuim fără chibzuinţă. Dăianu a mai invocat şi faptul că populaţia încă are nevoi mari, de strictă necesitate, de la locuinţe, la aparate electrocasnice.

Deşi confirmă lipsa diversităţii instrumentelor de economisire, domnul Dăianu consideră că aceasta nu este decisivă în preferinţa pentru consum a populaţiei.

De aceeaşi părere este şi Bogdan Baltazar, care a declarat că ne confruntăm, în special, cu lipsa instrumentelor de economisire pe termen lung. În acest moment, rata medie a termenelor depozitelor este de trei luni. Cu toate că domnul Baltazar menţionează că economisirea populaţiei s-a aflat în deficit anul trecut, totuşi nu crede că băncile îşi vor diversifica rapid instrumentele de economisire. Acesta este, în opinia domniei sale, un proces pe care băncile din ţara noastră îl vor parcurge în câţiva ani. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, ne-a spus că, în ciuda a ce declară mai mulţi analişti, economiile populaţiei sunt în creştere, iar creşterea foarte mare a creditării în detrimentul economisirii nu reprezintă, momentan, un motiv de îngrijorare.