Asul din mîneca lui Tăriceanu - retragerea trupelor din Irak

• Propunerea PNL care va fi înaintată CSAT de retragere a militarilor noştri din Irak este contrazisă vehement doar de PD, partenerul din Alianţă al liberalilor

• Ambasadorul SUA se declară "surprins" de propunerea ministrului Apărării, amintind că SUA nu au fost consultate

Trupele noastre din Irak au ajuns subiect de dis-pută între politicieni. Propunerea liberalilor de a retrage trupele contrastează puternic cu toate garanţiile pe care le dădea Traian Băsescu partenerilor internaţionali în legătură cu susţinerea luptei antiteroriste. Decizia premierului şi a colegului său de partid, Teodor Atanasiu, vine să recupereze un capital electoral pierdut de PNL cu ajutorul unei măsuri la care opinia publică va reacţiona cel mai probabil pozitiv.

Trupele române din Irak vor fi retrase în cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării va accepta propunerea lui Teodor Atanasiu, ministrul Apărării Naţionale. Biroul Permanent Central al PNL a votat mandatarea ministrului de resort să solicite CSAT-ului retragerea trupelor, deşi obligaţiile care revin ţării noastre ca membră NATO se păstrează, precum şi cele ce ne revin în calitate de ţară membră a ONU şi OSCE.

Motivele pe care le-au invocat liberalii în luarea acestei decizii se referă la pierderile de vieţi omeneşti din Irak şi Afganistan, dar şi la tendinţa manifestată de alte ţări europene de a-şi retrage trupele, precum şi efortul financiar costisitor depus pentru menţinerea militarilor în Irak.

• Partidele politice susţin decizia de retragere a trupelor, dar PD este împotrivă

Teodor Meleşcanu, senator PNL, este de părere că "decizia nu va afecta deloc relaţiile internaţionale, deoarece a fost de retragere a trupelor care participă la alianţa antiteroristă sub egida SUA şi nu poate afecta relaţiile din NATO şi ONU". Domnia sa crede că intenţia nu va rămî-ne doar la nivel declarativ pentru că "este realizabilă în totalitate", amintind de faptul că "anual se cheltuie aproximativ 90 de milioane dolari cu menţinerea trupelor în Irak". În acelaşi timp, "o parte a contingentului va rămîne să lucreze la un program ONU privind instruirea forţelor militare irakiene", adăugînd că "trupele române nu mai puteau rămîne după retragerea Italiei sub al cărei comandament se aflau, pentru că ar fi rămas fără suport logistic".

Lucian Bolcaş, vicepreşedintele PRM, ne-a declarat că partidul său este "mulţumit de faptul că şi alte forţe politice se alătură repetatelor noastre solicitări de retragere a trupelor şi nu va mai fi nevoie să lupte pe pămînt străin". Domnia sa ne-a mai spus că "vom merge împreună (n.n. cu PNL) în această decizie", amintind că "la nivel internaţional nu au fost implicaţii nici pentru celelalte ţări retrase şi nu vor fi nici pentru noi".

Nici PC nu se împotriveşte anunţatei intenţii a Ministerului Apărării, iar Bogdan Ciucă, purtătorul de cuvînt al partidului, ne-a spus: "Am solicitat retragerea trupelor încă din 2005 şi o susţinem în continuare, nefiind motivaţi de un considerent conjunctural". Domnia sa a spus că "deşi toate ţările au un calendar de retragere a trupelor, noi nu avem aşa ceva", spunînd că "am mai propus crearea unei structuri de tipul legiunii străine care să angajeze personal militar străin să ne reprezinte, dar propunerea nu a fost acceptată". Nu în ultimul rînd, Bogdan Ciucă spune că "nu ştiu de ce tocmai în acest moment s-a luat această decizie".

În timp ce PSD susţine nu atît propunerea PNL, ci soluţia aducerii acasă a soldaţilor români, iar UDMR susţine prin vocea preşedintelui său decizia colegilor de guvernare, Partidul Democrat se opune categoric. Emil Boc crede chiar că decizia liberalilor este un act de iresponsabilitate politică care va avea implicaţii pe plan internaţional prin afectarea credibilităţii ţării noastre, respingînd această decizie luată fără consultarea Alianţei.

Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României ne-a spus că "anunţarea publică a acestui demers contrazice afirmaţiile repetate ale lui Traian Băsescu care spunea că trupele trebuie să rămînă în Irak pînă la instaurarea deplină a democraţiei în acea zonă". Asta nu făcea să se înţeleagă decît că "România se angajează pe termen aproape nelimitat cu o prezenţă militară departe de ţară", potrivit fostului şef al statului.

• Costisitoarea prezenţă în Irak se poate încheia

Prezenţa trupelor noastre în teatrele de luptă din afara ţării ne costă 200 milioane dolari anual, ceea ce înseamnă 11,8% din bugetul total al MApN, ne-a confirmat Cristinel Ghica, purtător de cuvînt al Ministerului Apărării Naţionale. Domnia sa a adăugat că "dacă am retrage trupele am face o economie de 90 milioane dolari", adăugînd că numărul trupelor care activează în afara graniţelor este de aproximativ 2.000 de militari. Numărul soldaţilor decedaţi în aceste teatre de luptă este de doi în Irak, patru în Afganistan, iar restul şase militari decedaţi în ultimii 15 ani, în fosta Iugoslavie şi Angola.

Aliaţii Statelor Unite au început pe rînd să renunţe la susţinerea războiului antiterorist din Orientul Mijlociu. Astfel, o decizie importantă a fost anunţarea retragerii trupelor italiene de către noul premier Romano Prodi, ulterior retragerii Spaniei după atacul terorist din 2003 în Madrid. Şi Filipine a retras trupele în 2004, iar în Ucraina este un consens între Premier şi Preşedinte privind operaţiunile de retragere a celor 1.600 militari, după ce opt dintre aceştia şi doi civili au fost ucişi. Inclusiv Japonia şi Australia au spus că îşi retrag personalul din Irak (deşi în cazul acestor ţări este vorba mai mult de personal auxiliar şi nu de soldaţi), adică un efectiv cumulat de 1.000 persoane. Alături de cei aproximativ 150.000 soldaţi americani, cea mai puternică susţinere rămîne cea a Marii Britanii, cu 8.000 de soldaţi şi Coreea de Sud cu 3.500.

Vecinele ţării noastre Bulgaria şi Ungaria sunt tot mai departe de războiul din Irak, din moment ce Bulgaria a anunţat retragerea trupelor ca o prioritate, iar Ungaria păstrează în Irak doar personal civil. Mai mult, puternicele state de pe continent - Franţa şi Germania - s-au împotrivit mereu intervenţiei ţărilor europene în acest război.

Retragerea României îl surprinde pe Nicolas Taubman, ambasadorul SUA la Bucureşti. Domnia sa spune: "am impresia că nu toate părţile relevante din România sau din afara României au fost consultate", considerînd că "România va continua să lucreze îndeaproape cu noi în probleme comune".

• Analiştii politici consideră "foarte importante implicaţiile naţionale"

Cristian Pîrvulescu, analist politic, ne-a spus că "această decizie va afecta relaţiile dintre partidele politice, dintre clasa politică şi societate, precum şi comunicarea instituţională". Domnia sa aminteşte că societatea a fost mereu împotriva participării cu trupe în Irak, spunînd că "decizia de retragere a trupelor este surprinzătoare pentru că nu s-a bazat pe o dezbatere, ci a fost o decizie a conducerii PNL". În acest sens, decizia se înscrie în direcţia liberalismului, "dar nu este compatibilă cu practicile democratice".

Analistul politic spune că "va fi un conflict suplimentar pe plan politic, deşi PNL a reuşit să producă un cutremur în dezbaterea publică". Cristian Pîrvulescu crede că "acum mingea a fost mutată în terenul preşedintelui care va aduce în discuţie argumente de politică externă".

Totuşi "este o decizie suverană a unui stat suveran, iar în Irak nu avem obligaţie faţă de NATO", spune Cristian Pîrvulescu, adăugînd că "responsabilitatea trimiterii trupelor în Irak aparţine Guvernului trecut care nu a iniţiat o consultare publică privind această decizie".