A.T. Kearney: "Băncile trebuie să ofere servicii inovative"

Băncile vor trebui să inoveze în domeniul serviciilor pentru care încasează comisioane, ca să compenseze reducerea veniturilor din dobânzi, se arată într-un raport al firmei de consultanţă A.T. Kearney. Noile reglementări la nivel european şi american care, alături de normele Basel III, aplicabile la nivel internaţional, vor obliga instituţiile de credit să atragă mai mult capital şi mai multă datorie subordonată, pentru a servi drept tampon în cazul înregistrării de pierderi, să deţină rezerve de numerar mai mari, să îşi separe activităţile tradiţionale de cele de investiţii şi să lege stimulentele oferite conducerii de performanţele pe termen lung şi care să vizeze mai mult reducerea riscului decât creşterea profitului, sunt menite să facă băncile mai lichide şi mai rezistente la criză, arată documentul. În acelaşi timp, însă, este posibil ca acestea să producă şi o serie de pierderi pentru bănci, în special pe partea de creditare, menţionează A.T. Kearney.

În acest condiţii, consultanţii se aşteaptă la accentuarea tendinţelor de securitizare din partea instituţiilor de credit, precum şi la apelarea, de către companii, la metode alternative prin care să atragă finanţarea pe care o doresc, precum emisiuni de obligaţiuni, credite furnizor sau utilizarea platformelor de crowdfunding. O consecinţă a acestor tendinţe ar putea să o reprezinte reducerea sumelor aflate în depozite bancare, pe fondul orientării populaţiei către achiziţii de obligaţiuni şi a companiilor către extinderea termenelor de plată pentru clienţi şi a achitării de avansuri pentru furnizori, potrivit raportului.

Aceste tendinţe vor pune presiune pe bănci să inoveze şi să îşi reconfigureze modelul de afaceri, orietându-se mai mult către servicii de intermediere şi consultanţă, susţine A.T. Kearney.

Multe companii mari au început să înlocuiască băncile în relaţia cu partenerii de afaceri, capitalizând cunoaşterea mai profundă pe care o au despre activitatea acestora. Şi în ţara noastră acest lucru a devenit tot mai pronunţat dar, la fel ca pe plan internaţional, implicarea băncilor este aproape inexistentă, ne-au declarat reprezentanţii A.T. Kearney România. Instituţiile financiare pot să profite de noua abordare, ajutând companiile să îşi administreze mai bine fluxul de numerar şi oferind produse prin care acestea să reducă riscul la care se expun, explică domniile lor. În special în cazul relaţiilor transfrontaliere, băncile pot să joace un rol în sfătuirea clienţilor cum să realizeze plasamente în condiţii de optimizare fiscală, au adăugat aceştia.

Emisiunile de obligaţiuni corporative reprezintă o metodă de atragere a finanţării la care companiile europene, inclusiv cele din ţara noastră, încep să apeleze tot mai mult, potrivit consultanţilor. Transelectrica, Transgaz, Impact şi Romcarbon au anunţat că intenţionează să emită obligaţiuni care să fie tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în timp ce GDF Suez, Raiffeisen Bank şi UniCredit Ţiriac Bank au realizat deja astfel de emisiuni.

Având în vedere noile cerinţe de capital cărora băncile trebuie să li se supună şi faptul că unele corporaţii au ratinguri de credit mai bune decât multe bănci, finanţarea prin obligaţiuni devine mai ieftină decât cea bancă pentru acestea, arată raportul.

Băncile pot să joace, totuşi, un rol şi în această piaţă, activând drept broker primar pentru companii de dimensiune medie şi asigurând lichiditate în piaţa secundară, precizează reprezentanţii A.T. Kearney. Deşi băncile universale sunt cel mai bine poziţionate să deruleze emisiuni de titluri de credit, instituţiile de retail pot, la rândul lor, să reprezinte un canal de distribuţie eficient, arată domniile lor.

O a treia metodă prin care companiile încearcă să atragă finanţare o reprezintă crowdfunding-ul, o operaţiune similară subscripţiei publice. Aceasta, deşi aflată la început de drum, a înregistrat creşteri anuale de până la 91% între 2009 şi 2012, potrivit datelor A.T. Kearney. Cel mai mare risc de ordin strategic pentru bănci îl reprezintă intrarea unor mari jucători din mediul online în platforme de crowdfunding, cum s-a întâmplat în cazul investiţiei de 125 milioane dolari pe care Google a realizat-o în platforma Lending Club, conform raportului. Rolul pe care băncile pot să îl joace în acest sistem nu este clar încă, însă acesta poate fi unul multiplu, instituţiile de credit având posibilitatea să ofere servicii de intermediere a strângere a fondurilor şi administrare a colateralului, precum şi să îşi pună la dispoziţie infrastructura IT şi reţeaua de bancomate, susţine firma de consultanţă.

O altă tendinţă viitoare pe care raportul o identifică este cea a oferirii de produse financiare mai complexe, dar atent evaluate din punct de vedere al riscului, pentru clienţii de retail.