AUDIERI ÎN COMISIA ECONOMICĂ DIN SENAT: ANRM şi Ministerul Economiei reiau astăzi discuţiile pe legea redevenţelor

Agenţia Naţională pentru Re­surse Minerale (ANRM) şi Ministerul Economiei reiau, astăzi, discuţiile pentru proiectul legii redevenţelor, propunându-şi să ajungă la o formă care va putea fi pusă în dezbatere, până la finalul lunii, după cum a reieşit în urma şedinţei de ieri a Comisiei economice din Senat.

În decembrie 2017, Ministerul Economiei şi-a retras propunerea pentru noile redevenţe şi a anunţat că va face un studiu aprofundat, după ce, în octombrie 2017, lansase în dezbatere un proiect de lege.

Senatorul PNL Daniel Zamfir a spus, ieri, că ţara noastră este la cel mai scăzut nivel din Europa ca pondere a redevenţelor în PIB, la 0,2%, la nivelul anului 2015, faţă de 1,9% în Bulgaria.

Domnia sa a declarat: "În programul de guvernare se spunea că va creşte nivelul redevenţelor cu 20%. Cred că trebuie umblat la cuantumul redevenţelor".

Dorin Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM, a precizat că proiectul de lege publicat în octombrie de Ministerul Economiei va suferi mici ajustări.

Domnia sa a menţionat că este greşit să privim redevenţele doar sub aspectul cifric, întrucât acestea fac parte dintr-un complex de impozitare: "Statele îşi impozitează operatorii care exploatează resursele prin mai multe sisteme de impozitare - redevenţa este doar unul dintre ele, mai este impozitul pe venit, posibilitatea de participare la profit, de supraimpozitare a profitului. Să ne uităm doar la redevenţe este ca şi cum am compara mere cu pere. Nu este corect să comparăm Ro­mânia, care şi-a redus impozitul de la 16% la 10% şi are o redevenţă petrolieră să spunem de 13%, cu un stat care şi-a permis să practice o redevenţă foarte joasă, de 2-3%, dar care are un nivel de supraimpozitare de 40-50%. Lucrurile trebuie privite sub acest aspect".

Domnia sa a adăugat că se poate constata că plecăm de la o situaţie care nu poate să continue: "Dacă la petrol şi gaze, având în vedere dimensiunea producţiei, cotele (n.r. de încasare a redevenţelor) sunt la un nivel acceptabil, în ceea ce priveşte resursele minerale solide, lucrurile sunt scăpate de sub control.

Este suficient să vedem nivelul redevenţelor pe exploatări miniere în Româ­nia, ca să ne dăm seama că ceva este putred, nu neapărat în nivelul redevenţelor, ci în modul de colectare a lor, în modul de raportare. Statul trebuie să îşi facă datoria, în această privinţă.

Pe cifre, situaţia redevenţelor petroliere pe resurse solide (alabastru, andezit, lignit, huilă, cupru, aur, nisip, pietriş) este următoarea: în 2014, redevenţa datorată statului a fost de 250,3 milioane de lei, iar nivelul redevenţelor încasate, de 210,5 milioane de lei. Adică, în jur de 40 de milioane de euro.

În 2015, redevenţele datorate însumau 269,1 milioane de lei, iar cele plătite au fost de 244,3 milioane de lei, iar în 2016, redevenţele datorate au fost de 260,7 milioane de lei, iar cele plătite, de 215,1 milioane de lei".

Dorin Ursărescu a adăugat că ANRM are nevoie de sprijinul Parlamentului pentru a se reorganiza într-o Autoritate, posibil în subordinea Parlamentului, care să gestioneze resursele statului, să poată să controleze ceea ce se exploatează pe fiecare zăcământ în parte: "Este primordială modificarea ANRM ca structură. Salariul în Agenţie este de aproximativ 2.000 de lei şi, astfel, este foarte greu să ţii specialişti, de la care te aştepţi să facă şi strategie".

Potrivit domnului Ursărescu, ANRM vrea să înfiinţeze 20 de centre de inspecţie locală şi 8 centre regionale pentru control, şi să aibă echipe de control mixte, împreună cu ANAF şi Jandarmeria.

Oficialul Agenţiei a mai adăugat că va depunde, săptămâna viitoare, la MCSI, un proiect pentru informatizarea instituţiei, întrucât "este nepermis ca ANRM să se bazeze pe datele de la agenţii economici".

Acesta a mai precizat că şi arhivarea în ANRM este o problemă foarte gravă, în momentul de faţă, inclusiv secrete de stat fiind ţinute în depozite neconforme.

Referitor la colaborarea dintre ins­tituţiile statului, Dorin Ursărescu a menţionat că, în trecut, unii agenţi îşi achitau redevenţele, la un nivel scăzut, pentru a-şi menţine licenţele, dar eludau celelalte taxe către stat, fiind chiar în stare de faliment. Domnia sa a arătat că, în prezent, ANRM are un protocol cu ANAF, astfel încât cele două autorităţi să poată face controale comune şi să aibă acces reciproc la bazele de date.

Senatorul Daniel Zamfir a declarat că este fără precedent ca o Autoritate să recunoască că lucrurile merg prost şi a solicitat conducerii ANRM să facă o propunere de reorganizare, promiţând să o susţină şi să o pună în dezbatere.

Domnia sa consideră că este inadmisibil ca ANRM să se bazeze pe datele de la operatori şi să nu verifice cantităţile exploatate, pe baza cărora se calculează redevenţa petrolieră.

În luna februarie, conducerea ANRM a discutat şi cu deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii, despre noua lege cadru de organizare şi funcţionare a ANRM în noul context generat de exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră, precum şi de adoptare a unui nou cadru legislativ privind Legea offshore, Legea minelor, Legea redevenţelor.

Ministerul Economiei lansase în dezbatere, pe 23 octombrie 2017 proiectul de lege pentru reglementarea sis­temului de redevenţe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale.

Conform propunerii, redevenţele pentru exploatări onshore (pe uscat) rămâneau nemodificate, în intervalul 3,5%-13,5% din valoarea producţiei zăcământului, în funcţie de mărimea exploatării, iar, în cazul zăcămintelor offshore de gaze naturale, se stabilea o cotă fixă de 10% pentru întreg volumul extras şi una variabilă între 2% şi 3%, în funcţie de volumul extras.