Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) cere Primăriei municipiului Bucureşti să revină asupra deciziei de a permite desfăşurarea marşului LGBTIQ+ pe Calea Victoriei, în data de 14 august, şi să se asigure că această manifestaţie va fi organizată strict în condiţiile legii, fără a sfida societatea românească şi valorile culturale şi spirituale ale cetăţenilor României, conform unui comunicat remis redacţiei.
Intimidată de atitudinea agresivă şi provocatoare a unor asociaţii din sfera activismului deja politic al LGBT+, Primăria Capitalei a cedat prompt în faţa tuturor pretenţiilor acestor organizaţii cu privire la organizarea marşului Pride de anul acesta. Astfel, manifestaţia va avea loc sâmbătă, 14 august, pe Calea Victoriei, în condiţii nelegale, sfidătoare şi discriminatorii la adresa întregii societăţi româneşti.
În primul rând, este discriminatoriu modul în care proiectul "Străzi deschise" a fost suspendat pentru ziua de 14 august pentru a face loc manifestaţiei Pride. Aflat în desfăşurare încă din 29 mai, proiectul "Străzi deschise" presupune transformarea centrului Bucureştiului în zonă pietonală, în weekenduri, precum şi organizarea unor diverse activităţi în acest sens, pentru ca toţi locuitorii, copii şi adulţi deopotrivă, să se poată bucura de oraşul în care trăiesc.
În al doilea rând, sunt sfidătoare atât data şi locul organizării manifestaţiei, cât şi afirmaţiile din spaţiul public ale activiştilor LGBT+. Calea Victoriei are o simbolistică aparte pentru istoria şi cultura română, în urma câştigării independenţei de stat. Pe aici a defilat Armata Română victorioasă, la întoarcerea din Războiul de Independenţă, în 1878.
Seara zilei de sâmbătă, 14 august, reprezintă un alt reper cardinal pentru societatea românească - începutul liturgic al praznicului Adormirii Maicii Domnului. Sfidarea evidentă a încărcăturii spirituale a acestui moment este continuată de activiştii LGBT+, care declară public: "Nu acceptăm ca marşul nostru să fie redus la proporţiile unui botez stradal". Pe lângă asocierea ofensatoare de cuvinte, practic organizatorii manifestaţiei nu acceptă legea. Se consideră, deci, mai presus de ea.
Aici intervine şi al treilea aspect, al nelegalităţii. Prin Hotărârea nr. 50 din 26.07.2021, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a stabilit că mitingurile şi demonstraţiile pot avea maximum 500 de participanţi, de la 1 august. În plus, masca de protecţie, dezinfectarea şi distanţarea socială sunt obligatorii. Activiştii LGBT+ anunţă zeflemitor că vor să aibă 10.000 de participanţi, altfel ar fi "absurd şi inacceptabil". Să înţelegem că legea se aplică selectiv?
Şi nu este o încălcare singulară a legii. Ştim ce va presupune manifestaţia de sâmbătă. Se va încadra la Art. 375 din Codul Penal, care pedepseşte ultrajul contra bunelor moravuri, mai precis: fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori săvârşeşte acte de exhibiţionism sau alte acte sexuale explicite. Nu vom mai menţiona şi faptul că la marş vor participa, cel mai probabil, şi adolescenţi sau chiar copii, ceea ce contravine, de asemenea, legilor din România.
Într-o societate în care există un singur standard de respectare a legii, şi nu un amalgam vâscos de standarde - în funcţie de cine ţipă mai tare sau de agende politice nedemocratice -, aprobarea unui astfel de eveniment trebuie să se stabilească în aceleaşi condiţii aplicabile tuturor celorlalţi cetăţeni.
Convenţia de la Viena din 1961 cu privire la relaţiile diplomatice trebuie respectată. Astfel, conform art. 41, alin. (1) şi (2) din Convenţie, un ambasador are datoria de a nu se implica într-o decizie a autorităţilor din ţara gazdă. Textul Convenţiei nu specifică nicăieri că ambasadorii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sunt scutiţi de această datorie.