AURELIAN DOCHIA: Tendinţa de creştere a inflaţiei este inevitabilă

Preţurile câtorva produse alimentare din coşul românesc de consum manifestă extravaganţă, ceea ce semnalea­ză că scumpirea unora dintre alimente este întreţinută de întoarcerea speculanţilor, condiseră Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR.

Vasilescu ne-a precizat: "Preţurile (din martie) au arătat foarte limpede o situaţie de forţă majoră. (...) Dar, în acelaşi timp iată că, nu ştiu dacă acesta este cuvântul corect - să spunem că s-au întors speculanţii -, fasolea s-a scumpit substanţial, cartofii s-au scumpit cu 8% - este foarte mult. Citricele s-au scumpit şi ele, fructele proaspete... Sunt câteva poziţii în coşul de consum unde preţurile manifestă extravaganţă, au crescut foarte mult şi au stricat media, în condiţiile în care, dacă ne uităm pe lista mişcărilor de preţuri dată de statistică (INS), vedem că sunt câteva preţuri care au sărit dincolo de media la alimente, care este peste 1. Pentru că la produse nea­limentare, media este sub 0 - preţurile au scăzut acolo".

Creşterea preţurilor de consum în ritm lunar, în martie 2020, a fost de 0,5%, similară cu inflaţia înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,49%), inflaţia anuală păstrând ritmul de 3,05% consemnat în februarie, a arătat, vineri, INS.

Pe grupa produse alimentare a fost înregistrată, însă, în martie, o creştere substanţială a preţurilor, de 1,46% de la lună la lună, preţurile alimentelor fiind componenta determinantă a inflaţiei, în martie. Totodată, la alimente, factorul principal a fost dinamica preţurilor volatile (legume şi fructe). Şi unele alimente de bază, precum pâinea, carnea şi lactatele au marcat creşteri de preţuri importante. Astfel, ritmul anual al preţurilor la bunuri alimentare a accelerat de la 4,09% în februarie la 5,11% în maratie, cel mai ridicat nivel din iulie 2019.

Legumele au marcat un plus de 5,43% în martie, cu o creştere totală de 10,54% în primele trei luni, în timp ce fructele au consemnat un avans al preţului de 4,04% luna trecută, cu un plus cumulat de 8,36%, în acest an. Cartofii s-au scumpit foarte mult, cu 8,74% în ultima lună - avans de 11,67% pe perioada ianuarie - martie -, în timp ce fructele proaspete au evoluat cu o dinamică similară, dar ceva mai modestă - plus de 5,22 în martie şi de 12% în primele trei luni din an. Fasolea s-a scumpit cu 2,58%, în timp ce produsele de bază au marcat şi ele creşteri importante în martie faţă de februarie, dar ceva mai mici, pâinea scumpindu-se cu 0,93% (făina s-a scumpit cu 1,79%), carnea cu 0,84%, lactatele şi produsele lactate cu 0,79%, peştele (şi conserve) cu 0,51%, untul cu 0,83%, zahărul cu 0,52%, uleiul cu 0,77%, băuturile alcoolice cu 0,41% şi cafeaua cu 0,29%. Ouăle sunt singurele produse alimentare care s-au ieftinit în martie faţă de februarie, cu 1,70%.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că tendinţa de creştere a inflaţiei este inevitabilă, iar scumpirile cele mai mari vor fi la alimente, din cauza schimbărilor în cererea de consum.

Specialistul ne-a explicat: "Cred ca tendinţa de creştere a inflaţiei este inevitabilă. Va continua pe tot anul şi probabil că şi în anul viitor. Creşterea cea mai semnificativă va fi la produsele alimentare şi asta ţine de schimbările care apar în cererea de consum. Oamenii, în această perioadă de izolare, nu mai cheltuiesc foarte mult pentru deplasări, pentru îmbrăcăminte, pentru restaurante sau pentru vacanţe şi se concentrează pe bunuri strict necesare şi în special pe produse agro-alimentare. Asta fără îndoială că are o influenţă şi asupra preţurilor din piaţă".

El adaugat că majorarea producţiei ar fi soluţia pentru redresarea situaţiei în ceea ce priveşte tendinţa preţurilor produselor alimentare, însă precizează că există posibilitatea că anul acesta s-ar putea să fie un an atipic, în contextul pandemiei de coronavirus.

"De obicei la noi, vara, preţurile produselor agro-alimentare mai scad, numai că anul acesta situaţia s-ar putea să fie diferită. S-ar putea ca presiunea pe preţurile alimentare să rămână ridicată, pentru că o bună parte din importuri vor fi diminuate sau unele chiar vor dispărea, iar producţia autohtonă nu se va adapta aşa uşor chiar dacă va creşte, fără îndoială, producţia. Cererea va creşte mai repede decât producţia", a subliniat Aurelian Dochia.

Scumpirea produselor alimentare a fost compensată parţial de scăderea preţului combustibilului - 2,64% în martie şi 5,79% în primele trei luni din 2020 -, determinată de scăderea preţului internaţional al ţiţeiului şi de cererea mai mică de combustibil, ce a venit după decretarea stării de urgenţă - scădere între 30 şi 50 de procente ale vânzărilor de carburanţi. Preţurile nealimentare pe grupă au consemnat o scădere uşoară, de 0,09% în martie (creşteri importante de 2,01% la tutun, 0,97% la cărţi, ziare şi reviste şi 0,52% la autoturisme), în timp ce serviciile s-au scumpit cu 0,35% - ca urmare a deprecierii monedei naţionale -, cele poştale şi cele de telefonie marcând cele mai mari creşteri, de 4,64%, respectiv 0,91%. Serviciile de îngrjire medicală s-au scumpit cu 0,56%, în timp ce transportul aerian s-a ieftinit cu mai mult de 12%.

Adrian Vasilescu a precizat că scăderea preţurilor la produsele nealimentare este normală, având în vedere că magazinele s-au închis în a doua parte a lunii martie şi vânzările au trecut mai mult în online, iar magazinele încă îşi fac pregătirile treptat. "N-au intrat încă gata pregătiţi în acest sistem", spune el.

Vasilescu nu a dorit să ofere detalii despre revizuirea prognozei asupra inflaţiei a BNR, în condiţiile în care şi inflaţia CORE2 ajustat - asupra căreia BNR mai poate acţiona - a crescut cu 0,47% în martie faţă de februarie, însă acesta a precizat: " capul de pod câştigat în februarie a fost apărat în martie şi, deocamdată, acest lucru este important".

"Inflaţia pe 12 luni de 3%, cea mai mică rată a inflaţiei din ultimii doi ani şi cinci luni (octombrie 2017 - n.r.), a fost apărat şi în martie", ne-a spus specialistul.

O întrebare importantă asupra evoluţiei inflaţiei o ridică potenţiala revenire a preţurilor barilului de petrol, care, pe fondul incidenţei de coronavirus şi a războiului de preţuri de la nivel internaţional, a atins în martie minime atinse ultima dată acum 18-20 de ani.

Vasilescu a mai notat că este foarte important că tendinţa generală din prezent este de dezinflaţie, în contextul în care maximul puseului inflaţionist pornit în octombrie 2017 a fost atins în mai 2018, când inflaţia a ajuns la 5,4%.

"Trebuie să mai punem şi întrebarea dacă va exista acomodare din mers. Asta e o întrebare esenţială. (...) Momentan suntem aproape de optimul mondialm care e de 2%", a conchis Vasilescu.

Analiştii Băncii Transilvania prognozează o inflaţie de 2,9% în finalul anului şi de 3% în următorii doi ani.