Aurul, cel mai stabil plasament, neexistent pentru cumpărătorii români

Aurul s-a scumpit, la finele săptămânii trecute, până la un nivel maxim al ultimei luni, deoarece preţul record al petrolului, deprecierea dolarului şi ieftinirile de pe pieţele de capital au susţinut atractivitatea aurului, relatează Reuters.

Aurul s-a scumpit până la un nivel de 924,10 dolari/uncie, un maxim atins ultima dată la 27 mai şi s-a tranzacţionat la 922/923 dolari/uncie, peste nivelul de 912,60/913,60 dolari/uncie, atins la închiderea şedinţei de tranzacţionare de joi de pe piaţa new-yorkeză.

Teoretic, scumpirea energiei creşte atractivitatea aurului ca factor de protecţie împotriva inflaţiei, iar deprecierea dolarului face plasamentele în aur să devină mai atractive. În pofida câştigurilor, aurul este cotat sub un nivel record istoric, de 1.030,80 dolari/uncie, atins în martie.

Aurul rămâne cel mai stabil plasament pentru investiţii, pe fondul epuizării rezervelor de cereale de pe plan internaţional, adică apariţia unei crize a alimentelor, din cauza prefigurării unei crize financiare atât în România, cât şi pe plan internaţional, precum şi din cauza creşterii inflaţiei. Însă, la noi problema cea mai mare nu este preţul unciei de aur ce creşte continuu, ci piaţa de unde aurul se poate cumpăra.

În ţara noastră este destul de greu să vrei să cumperi aur, adică să investeşti în ceva stabil. Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România (PBR), ne-a declarat: "Este perfect adevărată situaţia în care ne aflăm, că am vrea să cumpărăm aur, dar nu avem de unde". Domnia sa a motivat: "Pe piaţa metalelor preţioase din România predomină anacronismul ce ţine de autorizarea anormală a operaţiunilor, precum şi de povara fiscală". În România trebuie să dispară accizele pentru bijuterii, precum şi multiplele autorizaţii pe care le impune Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), consideră preşedintele PBR. Ca urmare a perpetuării acestei situaţii, în ţara noastră "piaţa subterană a metalelor preţioase este în floare", ne-a declarat domnia sa.

Lipsa unei posibilităţi reale de achiziţie a aurului de pe piaţa autohtonă este cauzată şi de faptul că firmele de profil, de rafinare şi procesare a aurului, nu sunt prezente în România. "Ştiu de unele intenţii certe ale unor companii să investească în România, dar acest lucru se va întâmpla doar când piaţa se va liberaliza", a spus preşedintele PBR.

Referitor la preţul aurului tot în creştere, domnia sa ne-a spus că "este greu de estimat cât de mult va creşte, deoarece depinde de modul în care va evolua piaţa petrolieră, precum şi piaţa bancară".

România nu are nevoie de o Bursă a Metalelor

Ţara noastră nu are nevoie la ora actuală de o Bursă a Metalelor, "ne ajunge notificarea, de două ori pe an, de la Bursa din Londra", consideră Karl Heinz.

Acest demers a existat, la iniţiativa unor membri ai UGIR 1903, dar era mai mult pentru profitul personal şi nu pentru beneficiul tuturor, consideră preşedintele PBR. O asemenea Bursă a fost realizată în Germania anilor 1970, dar acolo exista potenţial de piaţă. "Cu toate astea acea Bursă nu a rezistat doar 2 ani", a adăugat domnia sa.