Automobilele electrice din Germania vor fi încărcate de la lumânări?

Pe fondul terorii climatice instaurate de autorităţi şi numeroşi oameni de bine, mai apar studii care încearcă să arate că metodele utilizate sunt profund greşite, iar viitorul este departe de a fi "electric".

Într-un comunicat de presă de pe site-ul Institutului Ifo din Germania se afirmă că "automobilele electrice nu reprezintă un panaceu pentru schimbările climatice", în condiţiile în care numărul mai mare al aces­tora nu va conduce în mod necesar la reducerea emisiunilor de CO2.

Comunicatul de la Ifo prezintă concluziile studiului "Kohlemotoren, Windmotoren und Dieselmotoren: Was zeigt die CO2-Bilanz?", ai cărui autori sunt Christoph Buchal, profesor de fizică la Universitatea din Köln, Hans-Dieter Karl, expert în energie la Institutul Ifo şi Hans-Werner Sinn, profesor de economie la Ludwig-Maximilians-Universität din Munchen şi fost preşedinte al Institutului Ifo.

Pentru analiza comparativă a emisiunilor, cei trei autori au utilizat două modele de automobile din clasa medie, respectiv Mercedes C 220d şi Tesla Model 3.

În cadrul analizei au fost evaluate emisiunile totale de CO2, inclusiv cele rezultate în urma procesului de producţie al bateriilor pentru Tesla 3 şi structura surselor de energie electrică din Germania.

Din punct de vedere al surselor, 52,6% din producţia de electricitate, respectiv 337,6 TWh în 2018, a fost obţinută din combustibili fosili. Circa 36% din producţia totală de electricitate, care s-a ridicat la 642,4 TWh, a fost obţinută în centrale care ard lignit şi huilă, iar 12,9% în centrale pe gaze naturale (vezi graficul).

Autorii critică în termeni deosebit de duri plasarea automobilelor electrice în clasa de emisiuni zero de către autorităţile europene şi consideră că aceasta nu este decât o "practică înşelătoare". În plus, autorii mai subliniază că limita de 59 de grame de CO2 pe kilometru, care va fi impusă din 2030, este "nerealistă din punct de vedere tehnic", fiind corespunzătoare unui consum de 2,2 litri de motorină sau 2,6 litri de benzină pentru 100 de kilometri.

Comparaţia dintre modelul Mercedes şi Tesla 3 a fost făcută pentru o durată de funcţionare de 10 ani şi parcurgerea unei distanţe anuale de 15.000 de kilometri.

În cazul modelului diesel, emisiunile au fost de 141 g/km, iar pentru Tesla 3 emisiunile au fost cu 11% - 28% mai mari, respectiv 156 g/km - 181 g/km. Aici sunt incluse emisiunile de CO2 rezultate din fabricarea bateriei, care sunt de 11 - 15 tone CO2, ceea ce reprezintă 73 - 98 g/km pentru perioada de exploatare.

În opinia lui Buchal, Karl şi Sinn, o soluţie mai bună pentru reducerea emisiunilor de CO2 o reprezintă motoarele alimentate cu gaze naturale, care au o performanţă mai bună cu circa o treime faţă de motoarele diesel, chiar şi în condiţiile tehnologiei actuale.

Autorii consideră, totuşi, că alimentarea cu gaze naturale trebuie să fie doar o etapă intermediată până la trecerea la tehnologia metan/hidrogen, care permite şi stocarea surplusului de energie generat în centralele solare şi eoliene.

Din păcate, creşterea ponderii energiei eoliene în structura producţiei de electricitate din Germania va fi însoţită şi de creşterea emisiunilor de CO2, conform unui articol din revista "Energy Policy", din luna mai 2018 ("Have fossil fuels been substituted by renewables?", vol. 116, pag. 257-265).

Aici trei profesori din Portugalia arată că o creştere cu 1% a capacităţii instalate pentru energia solară va conduce la reducerea producţiei de electricitate din petrol şi gaze cu până la 0,2% pe termen lung, în timp ce aceeaşi creştere pentru capacităţile eoliene va conduce la creşterea producţiei de electricitate din petrol şi gaze cu până la 0,22% pe termen lung.

"Capacităţile eoliene instalate contribuie la menţinerea dependenţei de combustibilii fosili", este concluzia autorilor, care mai arată că "vârfurile consumului de electricitate au fost acoperite prin arderea combustibililor fosili".

În condiţiile în care autorităţile europene au anunţat o reformă fundamentală a programelor de susţinere a surselor de energie regenerabile pentru perioada 2021 - 2030, institutul german Centrum fur Europäische Politik (CEP) a publicat recent o analiză a noului cadru.

Concluzia studiului este că "noul cadru de sprijinire a surselor regenerabile nu reprezintă o metodă eficientă din punct de vedere a costurilor pentru reducerea emisiunilor de gaze cu efect de seră", în condiţiile în care "statelor membre li se oferă o discreţie prea mare în dezvoltarea unor scheme ineficiente de susţinere, cu efecte negative asupra concurenţei la nivelul UE".

În acest context, concluziile lui Buchal, Karl şi Sinn abordează şi efectul noilor reglementări, inclusiv adoptarea unui "regim rigid de tranzacţionare a drepturilor de poluare", asupra preţului electricităţii. O creşterea a acestuia va fi greu de evitat după cum subliniază cei trei autori, iar efectele negative nu vor fi doar creşterea tensiunilor sociale, ci şi plecarea din Germania a industriilor intensive din punct de vedere energetic.

După cum se mai arată în studiul publicat de Institutul Ifo, preţurile electricităţii din Germania sunt cele mai mari din Europa, pe fondul unei dublări de la iniţierea programului de tranziţie energetică (Energiewende).

Dar asta nu este tot. Stimularea cu orice preţ a producţiei din surse regenerabile are şi alte efecte negative, în special destabilizarea severă a reţelei de distribuţie.

Distribuţia energiei electrice şi a gazelor naturale din Berlin a fost preluată recent de Berlin Energie, o companie de stat creată în martie 2012 pentru "re-municipalizarea" acestor servicii, care au fost concesionate, până la sfârşitul lunii februarie 2019, companiei suedeze de stat Vattenfall.

După numai câteva săptămâni, Wolfgang Neldner, directorul Berlin Energie, a declarat pentru cotidianul Berliner Zeitung că riscul întreruperii neplanificate a alimentării cu energie electrică este tot mai mare şi va continua să crească, deoarece "structura producţiei de energie electrică este tot mai complexă", în condiţiile în care "electricitatea nu mai este generată doar în câteva centrale mari".

Ce recomandă Wolfgang Neldner cetăţenilor care beneficiază de serviciile companiei sale? Să-şi facă stocuri de apă potabilă şi lumânări, care să fie suficiente cel puţin o săptămână.

În aceste condiţii, oare nu se poate găsi o soluţie "revoluţionară" pentru funcţionarea frigiderelor pe bază de lumânări şi încărcarea automobilelor electrice în acelaşi fel?