Autorităţile, acuzate că adoptă "pseudo - măsuri" de combatere a tăierilor ilegale

Ultimele modificări legislative operate de autorităţi în domeniul forestier agită şi mai mult apele. Fordaq - Comunitatea Forestierilor din România şi Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România - Nostra Silva atrag atenţia asupra "pseudo - măsurilor" de combatere a tăierilor ilegale şi de protecţie a siturilor Natura 2000, adoptate de stat ca urmare a procedurii de infringement deschise de Comisia Europeană. O noua modificare a Codului Silvic este dezbătută în Parlament şi o nouă hotărâre de guvern pentru operaţionalizarea SUMAL 2.0 a fost adoptată. Potrivit unui comunicat transmis de cele două organizaţii: " Comisia Europeană cere României aplicarea unor controale la prima punere pe piaţă a masei lemnoase, eficienţa "instituţiilor statului" şi directionarea controalelor pe zone de risc. Comisia Europeană acuză România de eşec în aplicarea Regulamentului European 995/2010, privind obligaţiile operatorilor care plasează lemn pentru prima dată pe piaţa Uniunii Europene, de ineficienţa controalelor şi de inconsecvenţe legislative. Pentru lemnul de provenienţă internă (din ţările Uniunii Europene), sensul EUTR 995/2010 este de control al primei puneri pe piaţă a masei lemnoase, deci se referă la lemn brut ca resursă, de la pădure până la primul depozit. Cum a răspuns România? Prin extinderea aplicabilităţii SUMAL către o gamă lărgită de materiale lemnoase şi produse din lemn! Conform HG-497-2020, devin operatori de SUMAL: a) operatorii economici care depozitează, prelucrează, sortează, comercializează materiale lemnoase/produse din lemn; [...] c) operatorii economici care obţin, depozitează, deţin, transportă şi comercializează produse din lemn, altele decât materialele lemnoase; [...] e) operatorii economici care utilizează materialele lemnoase pentru construcţii în volum mai mare de 20 mc/an. Practic, întreaga industrie a construcţiilor devine o imensă gestiune de materiale lemnoase, cu raportări on-line de stocuri şi transport de deşeuri provenite din materiale de construcţii, cu avize cu regim special pentru materiale lemnoase. Mai mult, prin modificarea Codului Silvic, se propune ca orice transport de materiale lemnoase fără documente, în cantitate de peste 0,1 mc, să devină infracţiune şi să conducă inclusiv la confiscarea mijlocului de transport! Pentru exemplificarea situaţiilor hilare, la care au condus astfel de reglementări, o staţie PECO care a cumpărat 25 mc lemn de foc cu documente legale, pentru uz propriu, organele de control au considerat că "depozitează" materiale lemnoase, au aplicat sancţiune pentru neutilizare SUMAL şi au confiscate materialul lemnos, iar judecătorul a menţinut sancţiunea pentru că aceasta este reglementarea! Oare asta ne cere Comisia Europeană pentru combaterea tăierilor ilegale şi aplicarea EUTR 995/2010? În niciun caz! O altă problemă semnalată de CE este că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000. În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate. Constatarea Comisiei Europene este corectă. Statul român a transferat către proprietarul de pădure obligaţia întocmirii de amenajamente silvice în care să preia măsurile de conservare pentru arii protejate! Mai mult, prin procedura de evaluare de mediu, statul a transferat către proprietarul de pădure obligaţia identificării speciilor şi habitatelor protejate de pe suprafaţa de pădure şi să îşi asume singur măsurile de conservare a acestora! Statul a transferat către proprietarul de pădure toate obligaţiile sale!"

Prin mecanismele Politicii Agricole Comune, Comisia Europeană a creat şi cadrul pentru finanţarea măsurilor de mediu şi climă, stabilind ca 30% din sume să fie alocate pentru astfel de măsuri. Conform Regulamentelor de implementare a Politicii Agricole Comune, "între zonele cu dezavantaje, statele membre pot include zonele agricole şi forestiere Natura 2000 delimitate în conformitate cu Directivele 92/43/CEE şi 2009/147/CE; RO 83 RO". Potrivit celor două organizaţii: " Calea europeană este de respectare a dreptului de proprietate, de asumare de către stat a măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor, de asumare prin angajamente de către proprietarii de păduri a acestor măsuri şi de compensare a dezavantajelor create acestora prin mecanismele Politicii Agricole Comune. Şi pe această linie de protecţie a speciilor şi habitatelor, ca şi pe linie de combatere a tăierilor ilegale, în loc să îşi asume responsabilitatea şi să aplice legislatia europeană şi naţională, statul român alege să suprareglementeze, propunând o nouă modificare a Codului Silvic!"

Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunităţii Forestierilor - Fordaq şi a Federaţiei Proprietarilor de Păduri - Nostra Silva susţine că: "Nu sunt necesare noi modificări în legislaţia existent pentru domeniul pădurilor! Acestea nu fac decât să suprareglementeze inutil şi să blocheze activităţile economice. Pe linie de combatere a tăierilor ilegale, controlul trebuie orientat către prima punere pe piaţă a masei lemnoase, pe zone de risc, iar statul trebuie să îşi asume eficientizarea activităţii propriilor structuri de control. Pe linie de protecţie a speciilor şi habitatelor, statul trebuie să îşi asume măsurile de conservare, să le comunice proprietarilor de păduri, susţinând financiar asumarea acestor măsuri prin angajamente, care să compenseze dezavantajele transferate către proprietarii de paduri prin aceste măsuri. Comisia Europeană nu ne cere noi reglementari, ci asumare reală a implementării directivelor europene, voinţă reală de implementare din partea statului român".

Potrivit Fordaq şi Nostra Silva, declanşarea următoarei etape pe procedura de infringement pe domeniul pădurilor este penultima înainte de aducerea dosarului în faţa Curtii de Justiţie a Uniunii Europene.