AUTORITĂŢILE FISCALE SUNT ÎN IMPOSIBILITATE DE CONTROL Şcoala Americană depozitează documentele fiscale la Ambasadă

După ce ANAF ameninţase Şcoala Americană că va controla documentele fiscale ale instituţiei de învăţământ, conducerea Şcolii s-a mişcat mai repede decât autoritatea fiscală şi a trimis toate actele contabile Ambasadei Americane, acolo unde ANAF nu mai poate intra în control pentru că s-ar afla pe pământ străin.

ANAF consideră că are dreptul să facă acest lucru pentru că Şcoala are statut de persoană juridică română şi se supune controlului fiscal. Dorin Ţigănaş, purtătorul de cuvânt al ANAF, ne-a spus că "într-un fel putem spune că ne-a legat de mâini pentru că nu am putut finaliza inspecţia la Şcoala Americană", adăugând că "acum analizăm împreună cu Ministerul de Externe posibilitatea deblocării aces-tei situaţii cu toate că va trece o perioadă destul de lungă până vom avea nişte răspunsuri".

După ce ANAF a încercat la începutul anului să controleze şcoala, iar inspectorii fiscali nu au fost primiţi în control, acum Şcoala Americană a beneficiat de răgazul acordat de Minis-terul Afacerilor Externe pentru a-şi clarifica statutul de instituţie diplomatică şi a făcut dispărute documentele contabile.

Când inspectorii fiscali au fost întorşi din drum de la Şcoala Americană, Ambasada SUA la Bucureşti a "amintit" autorităţilor de acordul româno-american din 1996, prin care Şcoala funcţionează în baza unui acord interguvernamental şi este scutită de taxe, impozite, TVA sau taxe vamale. Cu toate acestea, în acord nu este menţionat faptul că această instituţie nu se supune controlului fiscal.

Acest gest vine în completarea altor informaţii la care autorităţile noastre nu au acces, cum ar fi conturile nerezidente în care părinţii copiilor care învaţă la această şcoală virează taxele de studii.

• Declaraţiile de venit nasc suspiciuni

Părinţii celor aproximativ 600 de elevi ai Şcolii Americane plătesc anual taxe de aproximativ 16.000 de dolari, ceea ce înseamnă aproximativ 11 milioane dolari pe care şcoala îi încasează anual dar pentru care nu plăteşte impozite. Cu toate astea, sumele plătite de părinţi nu se regăsesc întocmai în declaraţiile de venit ale şcolii care variază de la 1.635 dolari în 2003 la 18 milioane de dolari în 2001. Sumele pe care părinţii le plătesc sunt virate în conturi nerezidente pe care autorităţile fiscale nu le pot controla.

Mai mult, BNR spune că "The American International School of Bucharest a fost înregistrat în evidenţele Raiffeisen Bank SA ca nerezident din punct de vedere valutar întrucât nu este înregistrată şi autorizată să funcţioneze în România, ci activează sub egida Ambasadei Statelor Unite ale Americii". Pentru toate sumele pe care le încasează şcoala ca taxe şcolare este eliberată o factură cu model propriu care nu este conformă cu legislaţia în vigoare de la noi.

Pe lângă taxele de şcolarizare, părinţii mai plătesc 3.000 de dolari contribuţie la rambursarea împrumutului de 20 milioane dolari făcut de "American Internaţional School of Bucharest" pentru construirea clădirii şcolii.

• Denumirile diferite din acte, trimit banii în conturi necunoscute

În acte diferite există denumiri diferite ale şcolii, care îi face pe părinţii care plătesc taxe pentru proprii copii să nu ştie unde se duc aceşti bani. Astfel, există "American International School of Bucharest Limited Liability Company" (AISB-LLC), cu sediul în statul american Dellaware, care este un off-shore, Fundaţia "Filiala din România a AISB-LLC", înregistrată ca persoană juridică română şi care, în virtutea HG 887/1999 beneficiază de scutiri de impozite şi care este proprietara terenului şi a clădirilor şi "American International School of Bucharest" (AISB) care are contul nerezident deschis la Raiffeisen Bank.

Astfel, taxele de şcolarizare şi rambursarea împrumutului se fac către această instituţie (AISB) deşi, conform BNR, nu este autorizată pe teritoriul României.

Şcoala funcţionează ilegal şi din punct de vedere al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fiind acreditată doar de Asociaţia Şcolilor şi Colegiilor din New England şi de Consiliul Şcolilor Internaţionale. Ministerul spune că Şcoala Americană nici nu a cerut autorizaţie şi că nu o poate controla.

Dispute cu Şcoala Americană a avut şi Primăria Voluntari care a cerut impozit pe terenul şcolii şi pe clădirile acesteia, dar Şcoala Americană a folosit în favoarea ei sintagma "alte obiecte" din textul acordului interguvernamental privind scutirea de impozite. Aceste "alte obiecte" au fost considerate inclusiv clădirea şi bunurile imobile pentru care Şcoala Americană nu a vrut să plătească taxe locale, deşi acestea sunt diferite de taxele statale care intră sub incidenţa acordului.

• Ce îi uneşte pe Taher, Becali şi Condolezza Rice?

Îm fotografia făcută în sediul Şcolii Americane din Pipera cu ocazia vizitei de anul trecut a secretarului de stat american, Condolezza Rice, se află alături de oficialul american şi Fahti Taher, omul de afaceri american de origine siriană. Acesta face parte din boardul director al Şcolii, numit de ambasadorul SUA şi este, potrivit propriilor declaraţii, unul din fondatorii şcolii. Apoi, deşi apare ca fundaţie non-profit, Şcoala figurează pe site-ul "Taher Investment Group" ca investiţie personală. Taher afirmă că el a donat terenul pe care este construită şcoala şi că acesta valora la acea vreme 14 milioane de dolari.

Cu toate acestea, există un contract de vânzare-cumpărare pe acel teren semnat de Gigi Becali şi de Frederic Wesson, administratorul şcolii. Suma pe care a plătit-o Şcoala Americană pentru terenul de 10 hectare din Pipera este mică pentru valoarea de la acea vreme a terenului - 10.000 de dolari, adică 10 cenţi, în condiţiile în care, în 2000 metrul pătrat în acea zonă valora aproximativ 50 de dolari.

Cu alte cuvinte, Şcoala Americană reuşeşte de fiecare dată să alunece printre degetele autorităţilor de control autohtone, iar statutul acestei instituţii unde învaţă aproximativ 200 de elevi români, rămâne încă incert.