Autorităţile române şi experţii FMI sînt preocupaţi de ritmul recentei aprecieri a monedei naţionale

Autorităţile române şi experţii FMI continuă colaborarea strînsă ca să elaboreze un cadru stabil de politică macroeconomică, în această perioadă deosebit de importantă înaintea integrării în Uniunea Europeană. O echipă a Ministerului de Finanţe a fost invitată la Washington în a doua jumătate a lunii aprilie, cu ocazia reuniunilor de primăvară organizate de FMI şi Banca Mondială, pentru a continua discuţiile privind cea de a doua şi a treia analiză în cadrul acordului stand-by cu FMI. Aceste analize au fost amînate anul trecut din cauza alegerilor. Guvernul României speră ca aceste discuţii să se finalizeze pînă la mijlocul anului 2005, cînd impactul reformelor fiscale introduse recent şi planurile de liberalizare a contului de capital vor putea fi evaluate într-un mod adecvat.

În urma discuţiilor dintre guvern şi experţii FMI, s-a căzut de acord că este necesară o politică fiscal-bugetară prudentă pînă la aderarea în UE, pentru a tempera semnalele de supraîncălzire a economiei, pentru a modera presiunile generate de aprecierea monedei şi a limita derapajul accentuat al deficitului de cont curent, înregistrat în ultimii doi ani.

De asemenea, este necesară consolidarea veniturilor bugetare, pentru a face faţă angajamentelor mari pe partea de cheltuieli, cu care România se va confrunta în mod inevitabil în următorii 2-4 ani, datorită restructurării economice şi integrării europene.

Guvernul şi experţii Fondului cred că este importantă elaborarea unui pachet de măsuri fiscal-bugetare care vor consolida permanent veniturile şi care se va axa mai puţin pe diminuarea cheltuielilor, cu atît mai mult cu cît aceasta din urmă nu este nici fezabilă şi nici dezirabilă. Autorităţile române urmăresc: plasarea bugetului pe un trend sustenabil pe termen mediu; reducerea în continuare a contribuţiilor la asigurările sociale, care sînt menţinute la un nivel foarte ridicat (un stimulent major pentru firme de a rămîne în economia gri); acoperirea costurilor privind recalcularea pensiilor şi onorarea angajamentelor privind lucrările de infrastructură în următorii ani.

Guvernul va continua să evalueze impactul recentelor diminuări de impozite, înainte de a decide cu privire la oportunitatea şi natura unor noi reforme fiscale, care să permită atingerea obiectivelor de mai sus. Autorităţile române şi experţii FMI sînt preocupaţi de ritmul recentei aprecieri a monedei naţionale şi de efectul acestuia asupra competitivităţii exporturilor. De asemenea, cele două părţi monitorizează îndeaproape evoluţia contului curent şi de capital în vederea evaluării politicilor bugetare şi monetare corespunzătoare perioadei de tranziţie. Astfel de presiuni generate de aprecierea monedei s-au manifestat şi în alte ţări aflate pe drumul integrării europene, fiind necesară o analiză atentă pentru a păstra echilibrul între impactul favorabil asupra veniturilor reale şi inflaţiei, pe de o parte, şi implicaţiile asupra competitivităţii economiei şi stabilităţii financiare, pe de altă parte.

De asemenea, discuţiile au în vedere accelerarea reformelor structurale, măsurile pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi a mediului de afaceri, încurajarea investiţiilor productive şi îmbunătăţirea nivelului de trai.