Avem peste 100.000 de refugiaţi ucraineni, după o săptămână de război

Peste 100.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în ţara noastră după prima săptămână de la invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, conform datelor prezentate ieri, la începutul şedinţei de guvern, de prim-ministrul Nicolae Ciucă.

"Putem să comunicăm că până la ora 8:00, în această dimineaţă, au intrat pe teritoriul României 118.461 de refugiaţi ucraineni. Dintre aceştia 70.026 au părăsit teritoriul României. Au rămas în ţară 46.435, ceea ce reprezintă aproximativ 39% din numărul total al cetăţenilor ucraineni care au intrat pe teritoriul României. De asemenea, cred că este important de precizat că 1070 de cetăţenii ucraineni au solicitat azil, iar dintre aceştia 476 au rămas în centrele de azil din ţara noastră. De asemenea, este important să precizăm că din cifra totală de cetăţeni ucraineni care au decis să rămână în România, aproximativ 18.000 sunt minori", a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Pentru gestionarea situaţiei care este în permanentă mişcare, şeful Guvernului a precizat că a solicitat şi sprijinul Comisiei Europene pentru activarea mecanismele de finanţare ale Uniunii Europene atât pe fondurile care sunt prevăzute pentru migraţie, cât şi pe fondurile care sunt prevăzute pentru protecţia civilă.

Demersurile în acest sens au fost iniţiate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi la nivelul Secretariatului General al Guvernului.

Cetăţenii ucraineni care nu au documente de identitate pot solicita azil în România, fiind singura procedură care le oferă protecţie, dar şi acces pe teritoriul ţării noastre

"Sunt oameni care vin dintr-o zonă de conflict, efectele agresiunii militare ruse în Ucraina sunt în plină desfăşurare şi oamenii care ajung să intre în România sau să se prezinte la puncte de trecere a frontierei pot sau nu să aibă documentele la ei. Sunt situaţii în care cetăţenii ucraineni care ajung fie pe graniţa de nord, fie pe graniţa cu Republica Moldova au paşapoarte biometrice şi, potrivit legislaţiei europene şi naţionale, implicit, au posibilitatea să intre şi timp de 90 de zile să rămână în România sau să meargă în alt stat european. În afara acestor categorii de cetăţeni cu paşapoarte biometrice, există şi cei care nu au paşaport biometric, care au un paşaport normal. În această situaţie, autorităţile sunt pregătite să emită viza necesară care să-i ajute, alături de paşaport, să pătrundă pe teritoriul naţional. Există şi alte categorii de cetăţeni ucraineni care nu au un paşaport, dar au un document care îi poate ajuta să se identifice în faţa autorităţilor şi inclusiv în aceste situaţii ei sunt procesaţi, identitatea lor este procesată şi au acces pe teritoriul naţional. Cea de-a patra categorie de cetăţeni sunt cei care nu au niciun document de identitate şi într-o astfel de situaţie soluţia pentru ei este să solicite azil în România. Este singura procedură care le oferă simultan protecţie şi acces pe teritoriul României", a precizat, după şedinţa Executivului, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Conform acestuia, activarea procedurii de azil reprezintă simultan o responsabilitate asumată de statul român, din perspectiva protecţiei refugiaţilor, şi o responsabilitate din partea acestora de a rămâne sub protecţia statului român pe perioada azilului.

Dan Cărbunaru a arătat că Ministerul Familiei a activat deja, prin intermediul direcţiilor de specialitate din teritoriu, specialiştii care sunt gata să ofere asistenţa de specialitate familiilor cu copii şi altor categorii de persoane vulnerabile.

"Există, în grupul de specialişti, angajaţi ai instituţiilor publice care au fost mobilizaţi într-o primă etapă pentru a gestona preluarea fluxului de refugiaţi din Ucraina. Mă gândesc acum la Poliţia de Frontieră, la Inspectoratul General pentru Imigrări, alte autorităţi locale mobilizate în acest sens. În acest grup de acţiune, de intervenţie, sunt mobilizaţi şi reprezentanţii Direcţiilor de Ocrotire a Copilului din teritoriu care să ofere, prin intermediul experienţei şi expertizei de care dispun, toată asistenţa necesară, sigur, împreună şi cu reprezentanţii societăţii civile şi a altor voluntari care, la rândul lor, sunt implicaţi deja în aceste lucruri", a spus Dan Cărbunaru.

El a menţionat că refugiaţii din Ucraina care nu au dorit să rămână în ţara noastră au plecat către Bulgaria sau către vestul Europei prin Ungaria.