AVERTISMENT DIN PARTEA CURŢII DE CONTURI A GERMANIEI Fondul european de redresare poate slăbi UE şi pune în pericol stabilitatea zonei euro

Curtea de Conturi a Germaniei (Bundesrechnungshof) a publicat, în prima parte a lunii trecute, un raport special referitor la impactul potenţial asupra bugetului federal al împrumuturilor comune pentru finanţarea Planului european de redresare.

Analiza a precedat cu câteva săptămâni blocarea ratificării Planului de redresare de către Curtea Constituţională a Germaniei, care a luat în considerare încălcarea tratatelor europene prin emisiunea unor obligaţiuni comune.

Curtea de Conturi a analizat impactul economic, bugetar şi stabilitatea cadrului actual de colaborare din Uniunea Europeană după lansarea Planului.

Conform unor estimări preliminare, contribuţia netă a Germaniei la constituirea Fondului de redresare va fi de circa 65 de miliarde de euro, însă există un risc major de asumare a unei răspunderi de rambursare pentru o sumă mult mai mare.

"Bugetul Uniunii trebuie să garanteze datoriile acumulate pentru constituirea Fondului de redresare, iar aceasta înseamnă că există răspundere comună pentru toate statele membre", se arată în rezumatul analizei. În aceste condiţii, "dacă un stat membru nu poate sau nu doreşte să-şi asume obligaţiile de plată, atunci celelalte state vor avea o răspundere comună pentru plata datoriilor prin transferuri către bugetul Uniunii Europene, iar pentru această răspundere nu mai este nevoie de un nou consimţământ".

În opinia Curţii de Conturi a Germaniei, un astfel de mecanism al răspunderii comune "creează motivaţii greşite şi conduce la slăbirea Uniunii Economice şi Monetare".

Mai mult, nu există limite superioare pentru deficitul bugetului comun al Uniunii şi nici pentru datoria sa publică, în timp ce astfel de limite există pentru bugetele şi datoriile publice naţionale.

Consecinţa este evidentă. Fondul de redresare va permite statelor membre să ocolească regulile fiscale şi să "acumuleze" datorii care nu vor apărea şi în conturile naţionale.

"Pentru a preveni acest lucru, toate datoriile din Fondul de redresare trebuie adăugate datoriilor publice naţionale", deoarece "astfel vor fi aplicate în continuare regulile fiscale, iar acestea vor avea un efect de disciplinare", se mai arată în raportul special al Curţii de Conturi a Germaniei.

În document nu se precizează explicit că astfel de afirmaţii reprezintă doar o încercare nereuşită de corectare printr-o abordare umoristică a iresponsabilităţii de care au dat dovadă autorităţile europene când au propus acest Fond de redresare.

Oare nu este suficient de clar că Fondul a fost propus şi lansat tocmai pentru evitarea regulilor fiscale şi ascunderea adevăratului nivel al datoriilor? Care ar fi consecinţele legale ale unor acţiuni similare în mediul privat?

În cadrul informaţiilor suplimentare cerute de Curtea de Conturi de la Ministerul de Finanţe se precizează că obligaţiunile comune reprezintă datorii ale UE şi no vor fi adăugate datoriilor publice ale statelor membre, iar "biroul independent de statistică al UE, Eurostat, a optat de asemenea pentru această clasificare".

În aceste condiţii, odată cu intrarea în vigoare a Planului european de redresare şi rezilienţă, toate statisticile referitoare la sustenabilitatea datoriilor publice din UE vor avea un caracter aproximativ şi vor oferi o imagine greşită cetăţenilor şi investitorilor.

Prin urmărirea atentă a implicaţiilor datoriilor comune, Curtea de Conturi a Germaniei afirmă că problema nu este una de simplă "statistică financiară", ci de responsabilul de ultimă instanţă pentru aceste datorii comune.

Tocmai de aceea trebuie repartizate şi contabilizate datoriile comune la nivel individual, deoarece "va fi prevenită ocolirea regulilor fiscale şi violarea principiilor de bază ale Uniunii Economie şi Monetare".

"Neadoptarea acestei soluţii va avea un impact advers major asupra Uniunii", se subliniază în raportul Curţii de Conturi.

Şi pentru ce sunt gata autorităţile europene să-şi asume un astfel de risc? Pentru aproape nimic, dacă se iau în considerare doar intenţiile şi obiectivele declarate, în condiţiile în care raportul exprimă neîncrederea în utilizarea eficientă a fondurilor.

"Este îndoielnic faptul că Fondul de redresare poate îndeplini aşteptările", se precizează în document, deoarece "experienţele negative cu programe anterioare ale Uniunii ridică numeroase semne de întrebare cu privire la eficienţa utilizării fondurilor şi a capacităţii de atingere a obiectivelor Fondului de redresare".

În opinia autorilor raportului, "dacă redresarea economică nu se va materializa, impactul asupra coeziunii Uniunii va fi de durată", mai ales în condiţiile în care "mecanismul de asumare a responsabilităţii pentru datoriile comune poate promova un comportament naţional egoist".

Bineînţeles că "egoismul naţional" va reprezenta un "privilegiu" doar pentru anumiţi membri ai "familiei europene", în timp ce alţii vor fi "încurajaţi" să respecte cu stricteţe nişte reguli care nu mai asigură decât ieşirea pe uşa de dos din istorie.

Dezbaterea din jurul ratificării Planului european de redresare a căpătat recent o dimensiune suprarealistă, odată cu publicare unui articol semnat de conducerea editorială a cotidianului Financial Times.

Sub titlul "How to deal with a problem like Karlsruhe", editorii FT propun, nici mai mult nici mai puţin decât înlocuirea actualilor judecători ai Curţii Constituţionale a Germaniei, cu sediul la Karlsruhe.

Adică înlocuirea judecătorilor în stilul propus de autorităţile poloneze, care au fost acuzate apoi de iliberalism şi ameninţate de Bruxelles cu aplicarea unor sancţiuni dure?

Reacţia cititorilor FT a fost deosebit de dură. Unul a scris că numirea unor judecători cu vederi mai favorabile procesului de integrare europeană este de necrezut, iar efectul va fi o Uniune a Republicilor Bananiere Europene, în timp ce altcineva consideră că echipa editorială a FT este formată din "fanatici ai unui cult", conform cărora nimic nu trebuie să stea în calea Proiectului.

Iar când misiunea este clară, nu mai este timp nici măcar pentru o scurtă pauză pentru a răspunde unor întrebări fundamentale, precum cea exprimată într-o altă opinie de pe marginea editorialului din FT: "Cum poate o organizaţie formată prin tratate, Uniunea Europeană, să transforme în rutină acţiunile din afara Tratatelor şi să-şi păstreze legitimitatea?"

Desigur că nu poate, dar lumea este prea ocupată pentru a vedea hainele noi ale împăratului.

"Fondul de redresare poate slăbi Uniunea în forma sa de comunitate bazată pe solidaritate şi domnia legii şi poate risca însăşi esenţa şi stabilitatea Uniunii Economice şi Monetare", mai subliniază Curtea de Conturi a Germaniei, care susţine că guvernul de la Berlin trebuie să se asigure că "împrumuturile comune şi ocolirea regulilor fiscale nu devin o soluţie permanentă".

Din păcate, nimic din toate acestea nu contează pentru autorităţile de la Bruxelles şi din marile capitale europene. Obstacolele ridicate în faţa "Proiectului" de către Curtea Constituţională şi de Curtea de Conturi a Germaniei vor fi "ocolite".

Dar consecinţele ignorării conflictului evident dintre obiectivele iluzorii şi realitatea crudă nu pot fi evitate, pentru că realitatea nu poate fi ocolită.