AVERTISMENTUL LUI MUGUR ISĂRESCU PENTRU POLITICIENI: "Timpurile bune nu durează la nesfârşit"

Politicienii trebuie să înţeleagă că perioadele de avânt economic nu durează la nesfârşit, ci sunt urmate de perioade de ajustare, ale căror costuri le vor plăti unii dintre ei, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. "Există o lecţie pentru politicieni: timpurile bune nu durează la nesfârşit, ci există şi perioade de corecţii, şi vai de ăia care trebuie să opereze corecţiile", a afirmat domnia sa, cu ocazia lansării cărţii "Cum a trecut Europa Emergentă prin Criza din 2008/2009", editată de către Bas B. Bakker, şeful diviziei europene a Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi Chritoph A. Klingen, adjunctul respectivei divizii.

Una dintre lecţiile acestei crize economice este că trebuie depuse eforturi pentru asigurarea unei creşteri economice echilibrate, care să se desfăşoare în ritmuri sus-tenabile, consideră Mugur Isăres-cu. De asemenea, politicile autorităţilor ar trebui să aibă un caracter anticiclic, un exemplu în acest sens fiind abţinerea de la creşteri salariale în perioadele de avânt. "Când ai bani la buget trebuie să rezişti tentaţiilor de a creşte salariile. Este foarte greu. Ar trebui să nu te mai numeşti politician, să ai bani din plin şi să nu îi dai pentru voturi", a recunoscut, însă, şeful Băncii Centrale. Convergenţa salarială trebuie compensată de câştiguri de productivitate, a adăugat domnia sa. Creşterea prea rapidă a creditării, în special a celei în valută, trebuie descurajată, este o învăţătură pe care guvernatorul BNR consideră că băncile ar trebui să o reţină.

Pentru politicieni este, însă, aproape imposibil să tempereze o creştere economică accelerată, pentru că ar trebui să explice populaţiei de ce aplică măsuri care par să reducă acumularea avuţiei, atrage atenţia Mugur Isărescu.

• Ţările din Europa Centrală şi de Est au intrat în criză din cauze similare

Criza prin care au trecut ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) a avut cauze similare pentru toate aceste state, a arătat guvernatorul BNR. Acestea au constat într-o creştere economică dezechilibrată, nesustenabilă, bazată pe consum, cauzată de dorinţa de a reduce mai rapid decalajele faţă de ţările din lumea occidentală, a explicat şeful Băncii Centrale.

Stimularea excesivă a consumului, prin creşterea creditării, a adâncit deficitul de cont curent, care a fost corectat ulterior. "Însă, în anii 2005-2006, cu greu puteai convinge pe cineva că un deficit mai mare de 5% reprezintă o problemă", a declarat Mugur Isărescu, care a continuat: "Paradigma era că sunt deficite interne, acolo între voi, şi se vor corecta cumva în timp. Totuşi trebuie făcută diferenţa dintre o corecţie normală şi una de criză".

În plus, ţara noastră a avut o statistică precară a investiţiilor, din cauză că am inclus în rândul inves-tiţiilor străine directe (ISD) şi achiziţiile de terenuri în scop speculativ, ceea ce a creat iluzia unor influxuri enorme, dintre care multe au dus la crearea unei bule speculative, a adăugat domnia sa.

• "BNR a fost excesiv de binevoitoare cu băncile cu capital străin"

Banca Centrală a manifestat o atitudine excesiv de binevoitoare, o "bunăvoinţă benignă", faţă de băncile cu capital străin, uitând că acestea au o guvernanţă proprie, iar lupta pentru cote de piaţă poate genera ritmuri periculoase, este de părere Mugur Isărescu. Domnia sa a arătat că rezultatul adunării cotelor de piaţă ţintite de către bănci depăşea 200%. "Când transmiţi managerilor locali asemenea mesaje trebuie să ciuleşti urechile. Noi la BNR le-am ciulit, dar le-am ciulit cam târziu. Şi am văzut mult timp doar partea bună", a recunoscut şeful Băncii Centrale.

Deşi accentul excesiv pe creditarea în valută a adâncit dezechilibrele macroeconomice, întărirea politicii monetare poate să o încurajeze, din cauză că apreciază moneda locală şi face creditul în valută să pară mai ieftin, atrage atenţia Mugur Isărescu.

Fluxurile de capital au fost stimulate de mediul extern, lumea fiind inundată de fonduri ieftine, ca urmare a unor politici monetare şi fiscale generoase, a mai arătat guvernatorul BNR. Domnia sa a afirmat: "Aversiunea la risc era extrem de redusă. Investitorii vedeau un zbor continuu. Riscam să ne înecăm într-un butoi cu miere". În cazul ţărilor ECE, la acest lucru s-a adăugat eliminarea restricţiilor pentru fluxurile de capital, care s-a realizat într-un ritm extrem de rapid, a arătat şeful Băncii Centrale. Domnia sa a amintit că BNR a încercat să obţină o amânare a liberalizării contului de capital din partea Comisiei Europene, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, însă oficialii europeni au respins solicitarea.

• "Investitorii privaţi sunt, prin definiţie, prociclici"

Mugur Isărescu este împotriva ideii de miopism din partea investitorilor, pe care autorii cărţii o enumeră printre cauzele care au dus la declanşarea crizei, considerând că aceştia sunt, prin definiţie, prociclici şi nu pot fi criticaţi pentru acest comportament, fiind unul natural. Rolul anti-ciclic trebuie jucat de către autorităţi şi de către instituţiile financiare internaţionale, consideră domnia sa. "Un investitor privat nu poate să facă altceva decât să vadă profitabilitatea. Noi nu putem să-i acuzăm că sunt prociclici. Ei sunt prociclici. Ar fi exagerat să acuz băncile că sunt prociclice, e în ADN-ul lor. N-aş vorbi de miopia investitorilor privaţi. Aş vorbi de miopia instituţiilor financiare internaţionale, a guvernelor şi a băncilor centrale", a declarat guvernatorul BNR.

• "Autorităţile din ECE au răspuns cum trebuie şi relativ la timp"

Reacţia autorităţilor din statele ECE în faţa crizei a fost extinsă şi bazată pe un instrumentar mare şi diversificat, consideră Mugur Isărescu. "Autorităţile au răspuns cum trebuie şi relativ la timp, iar în România s-a evitat, în mod categoric, o criză bancară", a subliniat şeful Băncii Centrale. De asemenea, băncile comerciale din ţara noastră au dat dovadă de disciplină, îndeplinind cerinţele BNR, a precizat domnia sa.

Mugur Isărescu a mai menţionat că nivelul relativ ridicat pe care instituţia pe care o conduce l-a impus pentru rezervele minime obligatorii a fost criticat în perioada de avânt economic, dar apreciată în cea care a urmat.

Guvernatorul BNR a salutat lucrarea reprezentanţilor FMI, despre care consideră că identifică în mod corect cauzele crizei din perioada analizată. "Aceste cauze presupun că au fost şi identificate şi prezentate corect în multe dezbateri din România. Dar nu am reuşit să convergem şi chiar să convingem societatea. De multe ori nu este suficient să ştii şi să descoperi, ci să şi poţi", a conchis şeful Băncii Centrale.