Avocaţii: "Guvernul a făcut praf Codul Insolvenţei"

CITR: Ordonanţa de Urgenţă privind insolvenţa favorizează falimentul

Casa de Insolvenţă Transilvania şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă face mai dificilă desfăşurarea procedurii insolvenţei şi reorganizarea companiilor, favorizând falimentul. Vasile Godîncă-Herlea, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania, spune: "Modificările îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat. Din acest punct de vedere, Ordonanţa este un regres faţă de precedenta lege a insolvenţei şi este împotriva curentului european, care proclamă încurajarea şi crearea unei culturi a redresării. Ea afectează companiile mijlocii şi mari pentru care ar exista datele unei reorganizării. Falimentul acestora va reprezenta desfiinţarea locurilor de muncă şi va atrage falimentele furnizorilor, sau chiar al clienţilor. La nivelul Uniunii Europene, peste 200.000 de întreprinderi sunt afectate anual de faliment, fapt ce duce la pierderea a peste 1,7 milioane de locuri de muncă în fiecare an. Riscăm să îngroşăm masiv aceste statistici, iar situaţia economică naţională să se înrăutăţească".

CITR mai susţine că Ordonanţa de Urgenţă încurajează doar la nivel declarativ reorganizarea şi finanţarea în cadrul procedurii de insolvenţă în vederea susţinerii planurilor de redresare, în timp ce la nivel de mecanisme concrete îşi sabotează propriile principii. Specialiştii CITR consideră că aceste măsuri nu vor ajuta mediul de afaceri, ci, dimpotrivă, îl vor destabiliza.

• Liber la executări silite împotriva companiilor în insolvenţă

Oficialii CTR susţin că o modificare foarte importantă care va bulversa procedurile de insolvenţă şi va genera o practică neunitară şi inechitabiă permite creditorului curent, care deţine împotriva averii debitorului creanţe născute în perioada de observaţie, să declanşeze procedura de executare silită individuală împotriva debitorului, pentru satisfacerea creanţelor sale. Comunicatul CITR precizează: "Întrucât astfel de executari silite individuale se vor desfăşura conform codului de procedură civilă, creditorii «istorici» (înscrişi deja în tabelul de creanţe şi mai ales creditorii care deţin garanţii reale asupra bunurilor supuse executării silite) ar putea interveni în procedură cu o astfel de executare silită individuală. Adică un creditor curent ar putea executa silit societatea debitoare cu prioritate absolută, chiar şi faţă de creditorii garantaţi, care nu ar putea interveni în procedura de executare silită. În această ipoteză, creditorul curent primeşte suma de bani necesară satisfacerii creanţei sale, iar restul creditorilor, inclusiv cei garantaţi, rămân să împartă diferenţa de bani rămasă. Aceasta duce la o contradicţie flagrantă faţă de ordinea de prioritate stabilită atât de Codul de procedură civilă, cât şi însăşi de OUG nr. 91/2013. Aplicarea normelor de executare silită individuală va fi una trunchiată, aşa încât creditorii din cadrul procedurii de insolvenţă, mai ales cei garantaţi, nu îşi vor putea proteja garanţiile în procedura de executare silită. Până în prezent, toate executările silite erau suspendate pe perioada insolvenţei. Ordonanţa de Urgenţă prevede ca pentru creanţele curente executările silite să poată fi accesate. Prevederea însă e greu de aplicat pentru agenţii economici şi uşor pentru stat. Executarea silită se poate face în baza unui titlu executoriu, de obicei, o hotărâre judecătorească. Conform noului cod al insolvenţei, acţiunile pentru obţinerea hotărârii sunt în continuare suspendate. Însă instituţiile statului îşi pot emite titlurile executorii direct, fără intervenţia instanţei. Statul nu are nevoie de tot acest proces, aşa că poate proceda la executarea silită a companiei în orice moment.

Intervin aici şi numeroase probleme de interpertare în practică, însă se vor putea executa bunuri esenţiale reorganizării? În măsura în care vor fi scoase la vânzare anumite bunuri, ce se întâmplă cu creditorii care au deja drepturi asupra acestor bunuri (cum ar fi creditorii garantaţi cu ipoteci, înscrişi deja la masa credală)? Vor trebui aceştia să participe la două proceduri paralele - cea a insolvenţei şi în cea de executare silită?"

• Durata planului de reorganizare este de trei ori mai mică

Ordonanţa de Urgenţă reduce durata aplicării planului de reorganizare de la trei ani la un an. CITR apreciază: "Este foarte dificil ca în condiţiile actuale ale pieţei şi economiei să reuşeşti redresarea unei companii în trei ani, cu atât mai puţin într-unul. E chiar mai puţin decât în cazul concordatului preventiv, iar acesta este o măsură doar de prevenţie. Astfel, şansele de a propune şi implementa un plan de reorganizare funcţional sunt, practic, anihilate".

• Judecătorul-sindic desemnează direct administratorul judiciar provizoriu

Prin noua lege, judecătorul-sindic nu mai este obligat să ţină seama de solicitările debitorului sau creditorului introductiv în desemnarea unui anumit practician în insolvenţă, mai spun oficialii CITR, adăugând: "Acesta poate decide numirea unui administrator judiciar provizoriu, potrivit propriilor convingeri. O asemenea reglementare va genera discontinuităţi la nivelul procedurilor, prin înlocuirea administratorilor provizorii la prima adunare a creditorilor, în condiţiile în care ei nu au fost desemnaţi din start cu acordul creditorului majoritar".

• Ordonanţa de Urgenţă se aplică tuturor procedurilor în curs încă de la intrarea ei în vigoare

CITR mai susţine că ordonanţa nu oferă timp de pregătire pentru judecătorii-sindici şi practicieni în privinţa modalităţilor de aplicare şi interpretare a legii. Ea intră în vigoare la 25 octombrie şi se aplică tuturor procedurilor în curs. CITR consideră că un asemenea act normativ, a cărui importanţă o putem încadra alături de codul civil, codul de procedură civilă sau codul fiscal, trebuia dezbătut mai temeinic. Un cod al insolvenţei are efecte puternice şi directe în economie, mai ales într-o economie afectată de criză.

Aplicarea Ordonanţei de Urgenţă pentru procedurile în curs va destabiliza planurile de reorganizare deja adoptate, care prevăd reorganizarea pe o perioadă de trei ani şi pentru care au fost deja demarate negocieri cu creditorii principali. (C.P.)

•

Avocatul Poporului: "Îi consultăm pe cei implicaţi în elaborarea Codului Insolvenţei"

Avocatul Poporului, Crişu Anastasiu, a declarat ieri că posibila ridicare a unei excepţii de neconstituţionalitate privind Codul Insolvenţei este analizată de vineri, urmând să fie consultaţi cei implicaţi în elaborare, pentru a stabili care a fost intenţia legiuitorului. "Având în vedere criticile exprimate privind neconstituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, Avocatul Poporului, în limitele competenţelor prevăzute de Constituţie şi legea sa de organizare şi funcţionare, analizează posibilitatea ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale privind dispoziţiile acestei ordonanţe", se arată într-un comunicat de presă dat publicităţii marţi.

Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, potrivit articolului 32 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CC, republicată, se mai arată în comunicat.

În situaţia în care se va sesiza Curtea Constituţională, excepţia de neconstituţionalitate va fi postată pe site-ul instituţiei Avocatul Poporului, la secţiunea Contencios constituţional - excepţii de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului. (C.P.)

•

Ordonanţa adoptată de Guvern a stârnit nemulţumirea FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene cu care Executivul a agreat că se va consulta înainte de adoptarea noului Cod al Insolvenţei, susţin surse apropiate situaţiei.

La realizarea noului Cod al Insolvenţei a lucrat un grup de experţi format dintr-un consorţiu (PricewaterhouseCoopers - Stănescu, Miloş, Dumitru & Asociaţii - David şi Baias - Universitatea din Timişoara), la care a participat şi Ministerul Justiţiei, dar şi Ministerul Finanţelor, prin ANAF, şi Asociaţia Română a Băncilor. Proiectul a fost solicitat de Ministerul Justiţiei, cu acordul Băncii Naţionale a României şi finanţat din fonduri de la Banca Mondială.

•

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut amânarea intrării în vigoare a Codul insolvenţei, adoptat de Guvern prin Ordonanţă de urgenţă, care ar urma să intre în vigoare pe 25 octombrie. Oana Schmit Hăineală a spus că este posibil să fie vorba de o amânare. Judecătorul CSM Horaţiu Dumbravă a spus, la rândul său că s-a făcut solicitarea de amânare către ministrul Justiţiei.