Ţara noastră pierde anual 8 miliarde euro din necolectarea TVA, susţine avocatul Gabriel Biriş, partener Biriş&Goran, în cadrul unei conferinţe de profil. Domnia sa a afirmat că ţara noastră are nevoie de o mai bună colectare de TVA, precizând: "Nu poţi să ai modernitate fără să ai informaţie, fără să ai baze de date, fără să ai instumente moderne de analiză de risc şi de administrare. Nu avem nevoie de reducerea TVA, ci de investiţii în autostrăzi şi în şcoli (...) Solicităm Guvernului să accelereze implementarea sistemelor informatice de care se face vorbire în Programul de guvernare. (...) Nu se poate să ne gândim că putem să reducem evaziunea în actualul context legislativ, fără ca ANAF să aibă acces rapid la informaţiile cu privire la facturare. (...) Nu avem cum să creştem randamentul colectării de TVA peste nivelul de 60%, cât este în acest moment, şi care înseamnă în jur de opt miliarde euro necolectaţi, anual. Nu ne comparăm cu Germania, ci cu Bulgaria, care şi ea are autoconsum, dar şi 80% colectare la TVA. Am putea avea şi noi patru miliarde euro în plus la buget, dacă am lua exemplul bulgarilor".
Cine se opune, astăzi, informatizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) susţine, de fapt, haosul din care hoţii fac miliarde, a spus, ieri, avocatul Biriş.
Mediul de afaceri vrea o administrare fiscală eficientă, fără excese pe fondul nevoii de bani la buget, a mai menţionat Gabriel Biriş.
Totodată, este necesară consolidarea fiscală, o măsură care ar permite grupurilor de companii româneşti să depună declaraţia de impozit pe profit pe grup, şi, astfel, acestea să poată concura cu grupurile de companii străine, care beneficiază de măsuri de acest gen în ţările de origine, a mai precizat consultantul fiscal.
Domnia sa a explicat: "Consolidarea fiscală ar ajuta atât companiile, cât şi administrarea fiscală, deoarece în momentul în care grupurile de companii româneşti depun declaraţia de impozit pe profit consolidat, nu mai discutăm despre dosarul preţurilor de transfer, care costă foarte mult şi care este o sarcină administrativă suplimentară. În plus, ar reduce şi efortul inspecţiei, precum şi transferurile în străinătate (pentru că o parte din costurile acestor dosare sunt plătite proprietarilor de baze de date). Consolidarea fiscală ar ajuta la consolidarea capitalului românesc şi ar facilita şi transformarea României într-un hub regional pentru investitori".
Un alt aspect semnalat de domnul Biriş vizează taxa pe valoarea adăugată, sursa citată precizând: "Vedem că Guvernul promite că de la anul mai scade această taxă la 18%, iar consumul creşte ca Făt-Frumos. De ce să venim cu stimuli fiscali pentru consum, care, în momentul de faţă, este bazat în special pe importuri şi, astfel, să creştem deficite şi să creem dezechilibre? Sunt nişte măsuri ilogice".
În ceea ce priveşte transferul contribuţiilor sociale, avocatul a precizat: "Anul trecut susţineam transferul contribuţiilor, dar spuneam că Guvernul trebuie să facă această măsură să fie neutră. Din păcate, Guvernul a mărit contribuţiile CAS şi CASS şi, ca să compenseze creşterea de contribuţii şi să nu scadă netul, a scăzut impozitul pe venit, iar asta a creat tot felul de perturbări în piaţă. Acum vedem, iarăşi, nişte cârpeli care nu vor rezolva problemele. Nu ştiu dacă se mai poate reveni acum la cota de 16%, dar nu ar fi rău, şi ar trebui ajustate procentele de CAS şi CASS astfel încât efectul să fie neutralizat".
Potrivit sursei citate, soluţia este plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor la un nivel rezonabil (de trei, maxim patru salarii medii pe economie, nu cinci, deoarece este prea mult), lărgirea bazei şi plafonarea acesteia pe suma veniturilor.
Sarcina fiscală nu trebuie aşezată în funcţie de cum câştigăm, ci de cât câştigăm, iar nerespectarea acestui principiu a cauzat majoritatea problemelelor din ultima perioadă, consideră Gabriel Biriş.
• Florin Pogonaru: "Măsurile economice adoptate în 2017 sunt lipsite total de logică din partea celor care le iniţiază"
Anul 2018 va fi anul răzbunării populismului, care este devastator în ambele sensuri - şi atunci când creşte, şi atunci când se răzbună, a afirmat, ieri, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Domnia sa a declarat: "În 2017 am văzut o serie de măsuri populiste, iar ceea ce trăim astăzi este o formă a răzbunării populismului. Dacă vedem pericole la nivelul lui 2018, vedem la nivelul finanţării administraţiilor locale (lipsă de finanţări), vedem primari şi responsabili ai administraţiilor locale, într-o continuă luptă cu Guvernul, în primul rând prin Ministerul de Finanţe. Am salutat prezenţa domnului Teodorovici ca ministru de Finanţe. Este un mare progres faţă de precedentul ministru. Am mai lucrat cu dânsul, am lucrat bine şi îi urăm să reuşească să reziste în valul acesta de revendicări ale administraţiilor locale".
Domnul Pogonaru a mai spus: "Anul trecut, am văzut iniţiative legislative despre care mediul de afaceri nu a fost întrebat niciodată. (...) Mai mult decât atât, pe alocuri se produce şi o anume demonizare a omului de afaceri, susţinându-se lăcomia lui pentru că nu a vrut să garanteze mărirea salariului net şi tot felul de alte măsuri care ne-au fost aruncate dinspre Guvern".
Mediul de afaceri îşi doreşte transparenţă, predictibilitate, stabilitate, egalitate în faţa legilor economice, dar şi logică, deoarece măsurile economice adoptate în 2017 sunt lipsite total de logică din partea celor care le iniţiază, a mai precizat preşedintele AOAR.
În opinia domniei sale, stimularea excesivă a consumului, care nu creşte în acelaşi timp cu producţia internă, are ca efect de răzbunare a populismului creşterea cursului de schimb valutar, a inflaţiei şi creşterea exporturilor, dincolo de limite.
Mediul de afaceri este inhibat de frică şi de impredictibilitate, iar măsura de reducere a impozitului pe dividende va duce la decapitalizarea întreprinderilor, a mai spus Florin Pogonaru, motivând: "În faţa unor măsuri de politică economică nemotivate logic, oamenii de afaceri preferă să îşi ţină banii în buzunar pentru că nu ştii niciodată cu ce minuni te poţi trezi în ceea ce priveşte propria întreprindere".
Mediul de afaceri spune clar că modelul de dezvoltare economică a României trebuie schimbat, a spus Pogonaru, adăugând: "De la o economie low cost şi cu o valoare adăugată mică, trebuie să trecem la o economie în care salariile să fie crescute şi să aducă valoare adăugată. Nu avem nicio şansă să plătim salariile, în mediul privat, dacă nu creăm şi dacă nu stimulăm o economie care să adauge valoare adăugată. Noi, în primul rând, suntem cei care vrem creşterea nivelului de trai în România, dar acest lucru nu este posibil, când ţara noastră este, de fapt, conectată la Europa, doar prin multinaţionale, nu şi prin IMM-uri.
Dacă este să prevedem cum va arăta 2018, putem spune că şi anul acesta va fi creştere economică, dar pentru că Europa creşte, pentru că şi Germania, principalul nostru partener economic, va creşte şi pentru că suntem legaţi de Europa prin nişte legături stabile create de multinaţionale, dar acesta nu este nici meritul acestui Guvern, nici al Guvernului precedent. Dacă, însă, vom continua să fim conectaţi numai prin multinaţionale, nu şi prin IMM-uri, acest lucru se va întoarce împotriva noastră".
• Cristian Pârvan: "Fiscalitatea nu trebuie să servească colectării de resurse prin care să hrănim statul"
Statul trebuie alimentat, serviciile publice trebuie plătite, iar fiscalitatea este mijlocul prin care se face acest lucru în toate ţările, a declarat, ieri, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM) şi secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Instrumentul fiscal, însă, nu trebuie să servească colectării de resurse prin care să hrănim statul, ci dezvoltării economice şi sociale a României, a adăugat domnia sa.
Domnul Pârvan a afirmat: "Deosebirea faţă de alte state este că fiscalitatea şi bugetul statului mai «folosesc» şi la dezvoltarea economică, nu numai la creşterea salariilor în sistemul bugetar.
Totodată, respingem categoric apelativul «hoţi», referitor la antreprenori şi mediul de afaceri, în ceea ce priveşte problema salariilor, ridicată de transferul contribuţiilor. Este un mod de adresare absolut inacceptabil şi fără nici un fel de justificare".
Afirmaţia domnului Pârvan vine în contextul în care ministrul Muncii Olguţa Vasilescu, a spus, zilele trecute, că nu pot apărea scăderi de salarii în mediul privat în urma transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, menţionând: "Dacă le-a scăzut salariul, angajatorul a vrut să îşi majoreze profitul. L-au furat pe angajat, ca să spun mai pe româneşte".
Creşterea economică s-a datorat exclusiv mediului de afaceri care nu a fost ajutat cu nimic, a mai precizat domnul Pârvan, subliniind: "Să vii şi să spui acum că nu s-au grăbit să mărească salariile, neştiind dacă ordonanţa din Parlament va fi aprobată, sau în ce formă va fi aprobată este inacceptabil".
2018 este un an în care trebuie să vedem măsuri ce vor duce la valorificarea inteligenţei româneşti, la valoare adăugată şi la sprijinirea produselor inovative româneşti pentru a intra pe piaţă, a mai precizat secretarul general al AOAR: "Avem produse inovative şi acesta este pilonul de dezvoltare pe care îl vedem noi, iar fiscalitatea ar trebui să se orienteze, în primul rând, către acest pilon".
Sursa citată consideră că cele 5.000 de grupuri de firme româneşti din ţară trebuie spijinite să crească organic şi să-şi distribuie banii acolo unde îşi maximizează profitul.
Jean Valvis, vicepreşedinte AOAR: "Biomasa este un proiect strategic pentru România. (...). Consider că multe spaţii publice, şcoli, sate ar trebui să fie încălzite din propriile terenuri fără să plătească un curent sau un gaz scump, costurile fiind considerabil mai mici".
_____________
Ana Bobîrcă, vicepreşedinte AOAR: "Pentru perioada 2014- 2020, gradul de absorbţie a fondurilor europene este de aproximativ 10%".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2018, 09:44)
Cat ati fostt secretar de stat in MFP ce ati facut.....NIMIC...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2018, 17:38)
Sau nu a fost lasat sa faca ceva?
2. fără titlu
(mesaj trimis de Vanat în data de 09.02.2018, 11:30)
Nu reusesc sa inteleg de ce este mai bine ca acesti bani sa ajunga la stat decat sa ramana la companii? Statul roman (in general si mai ales acum in particular) ii ia de la companii (din piata alba) si ii dirijeaza catre companiile de cumetrie (catre piata neagra) ale baronilor locali prin intermediul contractelor cu dedicatie. In aceste conditii, legat de subiectul taxelor catre stat, imi pun intrebarea - DE CE sa cer bon fiscal de la companii (mai ales de la cele de cartier/proximitate) si sa impiedic dezvoltarea lor (dezvoltare de pe urma carei profit si eu in calitate de client al lor) si sa dirijez astfel banii catre statul roman care isi bate joc de ei si in dirijeaza catre companiile baronilor locali care, culmea, fac concurenta neloiala tocmai acelor companii de la care au fost luati banii respectivi? Practic, prin solicitarea bonului fiscal iau banii din piata alba si ii dirijez spre cea neagra via guvern (mai exact via dragnea ca el conduce tot) si autoritatile locale. Poate ma lamureste cineva in privinta acestui subiect - unde ar trebui sa fie banii (sa ramana la companii sau sa mearga la buget si de acolo la companiile de cumetrie iar mai departe in masini si vacante de lux ale patronilor/baronilor si gastile lor, cu presiune pe cursul valutar)? Astept provincia!
3. Biogaz e ceva altceva
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2018, 17:37)
Ceasca a gandit ceva de genul, cel mai bun e cel de porc.
Biomasa e pacat sa o sacrifici.
Toate aste sunt cu daca. Trebuie sa cerem voie strainilor ca ei ne detin terenurile?
4. fără titlu
(mesaj trimis de Observator în data de 09.02.2018, 18:19)
Mi se face greata cand vad opiniile si sfaturile nepretuite, etalate la TV si in presa, ale unor priceputi economisti si specialisti in datul cu gura, gen Cosea, Serbanescu, Biris si multi altii. Ce revelatii au cand sunt pe margine! Cand au fost la butoane ce-au lasat in urma bun? Mai Biris, in 2016 tot peste 7 miliarde de euro s-au pierdut din necolectarea TVA. Si erai la finante! Cat despre C. Parvan sa nu se lamenteze caci i se potriveste apelativul. In 1997, marele mahar de azi, era administrator la SIDERCA SA Calarasi. Mare manager! A facut o emisiune de obligatiuni la acea societate. Naiv, am crezut in promisiunile lui ca v-a salva societatea de stat. M-a impins necuratul si-am achizitionat 20 obligatiuni cu dobanda anuala,platibila in 2 rate semestriale, si rascumparare dupa 3 ani. Am primit doar o rata semestriala. Am pierdut banii pentru ca a falimentat societatea. Mare afacerist si mare caracter! Cum de promoveaza media asemenea specimene? Si asta se impopotoneaza ca presedinte PIAROM si secretar general AOAR? Si ne mai miram ca majoritatea afacerilor romanesti nu prospera?