Bani locali

Lewes este un orăşel din sudul Angliei, cam de mărimea Mizilului. Este cunoscut mai ales pentru festivalul său anual cu torţe, care comemorează eşecul complotului lui Guy Fauwkes, din 1605. În septembrie 2008 a avut proverbialele 15 minute de celebritate, atunci când consiliul local a lansat un proiect radical: banii locali.

Orăşelul a mai avut bani proprii, cu peste o sută de ani în urmă. Noua schemă a apărut în contextul preocupărilor faţă de mediu şi faţă de soarta economiei locale, confruntată cu pro-vocările globalizării. Concret, oră-şelul a emis bancnote asemănătoa-re cu lira sterlină, dar care au un desen aparte. Nominal, au aceeaşi valoare cu lira sterlină şi pot fi oricând schimbate cu moneda oficială. Pentru fiecare liră Lewes schimbată, o liră sterlină este depozitată la o bancă, pentru a se acoperi 100% valoarea lirelor locale în circulaţie.

S-ar putea ca schema să fi fost, pe undeva, inspirată de o tradiţie locală a radicalismului politic. Thomas Pai-ne, celebrul autor al pamfletului "Bunul-simţ" (Common Sense), care a inspirat revoluţia americană, a lucrat ca vameş la Lewes, iar locuinţa sa este acum o casă memorială. Însă, ideea banilor locali este una larg răspândită. În lume funcţionează, acum, câteva sute de asemenea scheme, unde autorităţile locale, în parteneriat cu magazinele şi cu firmele care doresc să participe, tipăresc bani pentru uzul unei comunităţi. Evident, moneda oficială este în continuare în circulaţie şi nimeni nu este obligat să folosească banii locali.

Mulţi, însă, îi folosesc. Schema lirelor din Lewes a avut un succes limitat şi a fost extinsă pe o perioadă de cinci ani, când noile bancnote (inclusiv una de 21 de lire!) vor exprira.

Cum la modă este mai degrabă o mişcare inversă, de renunţare la moneda naţională în favoarea uneia emisă în cadrul unei uniuni monetare, să vedem ce argumente ar pleda în favoarea unei monede locale.

Primul ar fi unul de natură psihologică. Moneda locală întăreşte identitatea locală. Acest lucru nu este de neglijat într-o lume în care multe oraşe oferă doar peisaje standardizate, din beton. Natura voluntară a schemelor de bani locali face ca oamenii să resimtă plăcerea de a face parte dintr-un grup cu o identitate distinctă.

Al doilea argument ţine de nevoia de a păstra banii şi afacerile în cadrul comunităţii locale. Într-o vreme în care firmele şi magazinele locale sunt strivite de competiţia cu coloşii multinaţionalelor, banii locali sunt prezentaţi ca o manieră prin care afacerile pot fi păstrate şi la nivel local. O formă de protecţionism monetar, dacă doriţi.

Un al treilea argument este mai complicat, însă mai persuasiv. Sistemele monetare naţionale se pot confrunta uneori cu mari probleme. Sunt cazuri în care moneda naţională a deraiat complet, precum în cazul hiperinflaţiei germane din 1923, când preţurile au ajuns să se dubleze la fiecare două zile, iar timbrele aveau un spaţiu liber pentru ca funcţionarul de la poştă să poată completa valoarea actualizată. Marile bănci, la rândul lor, pot avea serioase dificultăţi, generând instabilitate la nivel naţional şi chiar internaţional. Moneda locală este văzută, în acest context, ca un fel de asigurare faţă de posibilitatea manipulării, la nivel central, a sistemelor bancare şi financiare.

Probabil cea mai de succes schemă de acest tip a fost aceea apărută în timpul Marii Crize, în 1932, într-un orăşel austriac, Wörgl. Aici, primăria a emis un gen de bonuri cuplate cu o schemă inteligentă de impozitare. Rezultatele s-au văzut imediat. Circulaţia banilor a devenit mai rapidă, iar bugetul şi afacerile locale s-au redresat rapid. Euforia a durat însă doar un an. Banca Centrală a Aus-triei a protestat, iar monopolul statului asupra emisiunii monetare a fost reafirmat. Wörgl s-a întors rapid la şomaj de 30%.

Sunt banii locali o măsură viabilă? Unii sunt sceptici. Multe asemenea scheme durează doar câţiva ani, după care dispar de la sine pentru că necesită susţinerea din partea unor voluntari. Oamenii de afaceri, la rândul lor, punctează dificultatea operării cu mai multe tipuri de bani şi faptul că uneori taxele nu pot fi plătite în acest fel de monedă. O parte a clienţilor, de asemenea, refuză să primească restul în bani locali. În fine, la Lewes o parte deloc de neglijat a bancnotelor a dispărut, fiind tranzacţionată la o valoare mai mare de către colecţionari, pe Internet, lucru pe undeva benefic pentru că finanţează, în continuare, emiterea de bani.

În acord cu intenţia de a încuraja spiritul local, iniţiatorii schemei din Lewes nu au invitat marile lanţuri naţionale de supermarket-uri ce operează în oraş să devină membri. Banii locali au fost gândiţi, într-adevăr, ca o soluţie limitată, unde bancnota funcţionează de fapt ca un voucher. Dar chiar şi aşa, în aceste limite, ideea banilor locali merită examinată atent. Ea ne sugerează că plata unor bunuri şi servicii este un act social care poate implica loialitate şi ajutor reciproc, dincolo de un calcul sec al profitului.

Notă: Domnul Cătălin Avramescu este consilier prezidenţial.

Opinia Cititorului ( 8 )

1. o parere
(mesaj trimis de xxx file în data de 10.05.2011, 08:02)
Vaucherele respective vor acoperi in mare parte arierate, care nu vor mai aparea statistic in raportari, dar furnizorii de utilitati trebuie sa accepte utilizarea acestor bonuri valorice numai ptr a-si plati impozite la stat si chiar sa le negocieze prin compensare cu alti datornici. Va aparea o circulatie paralela cu masa monetara M3 si va influenta inflatia. Atata timp cat lucrurile sunt tinute sub control, local administrativ, s-ar putea rezolva anumite probleme indeosebi in perioade de austeritate, dar tare mi-e teama ca nu va fi asa iar romanul, inventiv in orice, va face o piata paralela de vauchere care va afecta echilibrul monetar si obligatiile internationale, mai ales ca o buna parte din utilitati se afla in mana unor companii straine.
2. cand iei Mizilul drept exemplu
(mesaj trimis de Natafletz în data de 10.05.2011, 15:46)
Povestea e amuzanta, chiar frumoasa, dar economic este o utopie (cu deosebirea ca "utopia" adevarata a mers mai departe cu imaginatia). Intr'o economie deschisa o astfel de emisiune nu poate avea nici macar amploarea unei emisiuni de cupoane sau tickete de masa a unei institutii oarecare...sau cu emisiunea de obligatiuni de catre o firma locala. E ok, nu damageaza economia si chiar poate avea efecte pozitive local (e corect argumentul cu identitatea locala...dar n'ar functiona la Mizil...nu pt ca ar fi Mizilul demn de dispretz, ci pt ca trebuie legat de o traditie, iar la Mizil traditie nema)...sau alt efect pozitiv a fost ala cu colectionarii care au bagat bani in comunitate cumparand la suprapret (dar iarasi un efect similar se poate obtine lansand un timbru sau un festival-nu e un efect de natura "monetara" ci pur social)...
Deci una peste alta, la o sueta sau ca o compunere pt ora de cunostinte economice de gimnaziu e placuta lectura... intr'un ziar financiar e pura gargara, nu EDITORIAL
1. 2.1. O aiureala...de editorial. (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de G.B. în data de 10.05.2011, 16:30)
  Opinia 2 mi se pare mai explicita Ideea editorialului este total inaplicabila. Daca statul,reprezentat de primarie ,nu primeste bani, dand bani in schimb pentru serviciile tacute de firme ,statul,reprezentat de guvern din ce va plati salariile si pensiile? Cu banii locali ? Nu au nici o valoare in raport cu alte localitati! Editorialul este o aiureala,semn ca autorul s-a apucat serios de afacerea cu plantele medicinale! Sau cea cu rapita! Desi pierderile vor fi de peste 20% ,din cauza vremii proaste. Nu-i nimic ,Dl consilier prezidential va creste putin pretul biodiesel-ului ,sub cel al OMV,desigur! Si uite asa Catalin va deveni om de afaceri mai prosper decat oamenii de afaceri ce vand armament militiilor columbiene FARC.! Si sunt chemati ca martorii la procesul lui Victor Bout, ofiter GRU cu ceva legaturi pe la Cotroceni si Constanta! Este mai avantajos ,Cataline,si decat efortul de a scrie uneditorial mai serios decat cel de fata! Aud ca magnatul teleormanean Nicolae isi face ferma de capre cu bani europeni.Cand il vom vedea pe seful tau ,in calitate de pastor de capre, inchiriat cu anul de catre administratia institutiei care-l asteapta? O inchisoare federala americana sau de maxima siguranta din tara! Pe bune! Deja cei cu bani au decis,iar decredibilizarea sefului de la Cotroceni e pe teava! Traznaile dlui Lazarescu ,dirijat de iliescianul V.Magureanu sunt nimic pe langa adevarurile care vor fi spuse romanilor de catre altii. De aici si cele doua sugestii: afacerile cu plante medicinale sau rapita! Sau ferma de capre ,cu bani europeni!
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.05.2011, 09:55)
  Mizilul sau SCAIENII !
3. Leul Mizilic
(mesaj trimis de Natafletz în data de 11.05.2011, 09:26)
Propun un experiment. Falansterul de dreapta de la Mizil... stiu ca pare contra naturii, dar cu un bun management va reusi... Ca tot e asa tare dl Avramescu in economie, nu mai bine declara dumnealui Mizilul independent, sa'si faca parlament unicameral (pohta ce'a pohtit) sau parlament deloc ca si asta i'ar surade...doar un presedinte ales direct prin vot, evident Catalin Avramescu care cand are dubii la o decizie, poate sa intrebe poporul printr'un referendum sau ii cheama pe totzi la primarie si'i intreaba. Evident economia va fi perfect libera, no taxes at all, Moneda proprie, evident, cu chipul lui Catalin Avramescu si al familiei sale (pe bancnotele mai mici): LEUL MIZILIC...sau poundul Mizilic (la asta ne mai gandim)...Scolile si politia vor fi finantate de fundatii private fink fara taxe, mizilenii se vor imbogati peste noapte si vor finanta invatamant de elita si paza directa la usa fiecaruia ...chiar si o universitate sub inaltul patronaj al, cui altcuiva decat Catalin Avramescu, rector si presedinte al Academiei Miziliene... de spital finantat de stat nu va fi nevoie, ca la banii lor pot merge direct la Bucuresti sau, de ce nu, Viena...iar pt mizilicuri se vor trata cu celebrul elixir "ceai de paducel" produs natural in laboaratoarele Avramescu din nesfarsitele lanuri maoase ale campiei romane (loturile Mizil extravilan)...industria va lua avant cu un capital atras de forta leului/poundului mizilic... ce mai, va fi un paradis fiscal in care vor trage sa moara de batranetze totzi bogatzii europei satui de sicanele stangiste ale guvernelor din tarile lor ...chiar si americanii vor fi atrasi de newul romanian eldorado...pacat ca iarna nu'i ca vara :S
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.05.2011, 10:04)
  Da, si-l vor chema pe ala cu Dallas-ul sa-si demareze afacerile (petrol; vite cornute...) s'apoi sa vezi mizilic de bogatie.....
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.05.2011, 10:00)
Era mai bun titlul : baROnii locali; astora le-ar fi convenit pentru ca ei sunt profitorii.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Mizileanul în data de 17.05.2011, 12:39)
  Mizilicul a ajuns unitate de masura pentru babanii romani.