Fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, consideră că, înainte de a crea sancţiuni pentru pacienţii care nu se prezintă la medic, trebuie să se realizeze cadrul legal şi să le fie pusă la dispoziţie o infrastructură medicală dezvoltată în toată ţară.
El a precizat că nu susţine şi nu va vota iniţiativa legislativă propusă de colegii săi liberali în Parlament, iar în cazul în care aceştia vor vota favorabil pentru o astfel de lege, îşi va depune demisia din funcţia de deputat.
"Cred că, înainte de a crea sancţiuni pentru pacienţii care nu se prezintă la medic, trebuie să le facem acestora un cadru şi să le punem la dispoziţie infrastructura medicală dezvoltată în toată ţara, să încurajăm prezenţa medicilor în toate zonele ţării prin majorări salariale şi prin alte avantaje acordate de autorităţile locale, să dezvoltăm programe de screening la nivel naţional pe patologii cu risc de deces important", a afirmat fostul demnitar pe pagina sa de facebook.
De asemenea, Bănicioiu consideră "inadmisibilă" atitudinea unor politicieni de a "agresa pacientul şi de a crea noi instituţii cheltuitoare de bani publici", dar şi ca "tot pacienţii să suporte lipsa prevenţiei".
"Mi se pare inadmisibil că tot pacienţii să suporte lipsa prevenţiei, lipsa de efort a autorităţilor locale şi centrale. Şi tot inadmisibilă mi se pare atitudinea unor politicieni (unii au deţinut portofoliul Sănătăţii, iar alţii nu se pricep deloc în acest domeniu sensibil), de a agresa pacientul, de a crea noi instituţii cheltuitoare de bani publici, în loc să sancţioneze abaterile din sistem şi să caute soluţii! Cred că politicianismul şi mai ales dilentantismul, care s-au manifestat cu această iniţiativă legislativă, nu au ce caută în sănătate. (...) Văd că de construcţia spitalelor regionale pentru care au fost alocaţi bani doamna Alina Gorghiu nu discută, de registrele de boală nicio vorbă, de majorarea salarială pentru medici de încă 25% ce trebuia acordată în acest an, nici atât. Când crede doamna Gorghiu că se va mai aplica încă o creştere de 25% la salariile medicilor? Ce se întâmpla cu proiecte precum Institutul de Cardiologie de la Fundeni şi Institutul de Oncologie din Timişoara, observ că nu se regăsesc printre preocupările dumneaei", a spus fostul ministru.
Deputaţii liberali Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga, Horia Cristian au depus la Parlament un proiect de lege privind activitatea de prevenţie în sănătate, care prevede că românii care refuză să participe la programele de prevenţie pot fi obligaţi să suporte, parţial sau total, costurile tratamentelor bolilor.
Potrivit proiectului de lege care se află în dezbatere publică până la 1 martie, prevenţia se desfăşoară în baza unei politici şi a unei strategii pe termen mediu şi lung, materializate sub forma unui program naţional de prevenţie multianual, care are subprograme anuale.
Orice cetăţean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenţie, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parţial sau în totalitate, costurile tratamentului.
"Sau, altfel spus, (poate - n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în primă etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare", spun iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.