Banii de la FMI merg în traista bugetarilor

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat cea de-a doua tranşă a împrumutului (în valoare de 1,85 miliarde euro), în urma primei evaluări a ţării noastre în cadrul acordului de finanţare externă. Jumătate din bani va intra în rezerva valutară a Băncii Naţionale Române (BNR), urmând ca restul să fie direcţionat către bugetul de stat, în vederea acoperirii deficitului bugetar (previzionat să ajungă la 7,3% din PIB în acest an).

Direcţionarea banilor de la FMI către buget este o premieră, susţine economistul Laurian Lungu, managing partener în cadrul Macroanalitica.

"FMI este preocupat şi de factorul social", afirmă domnul Lungu, adăugând: "În plus, creşterea deficitului bugetar ar fi afectat stabilitatatea macroeconomică şi financiară a României".

Marko Mrsnik, analist al Standard&Poor"s, se aşteaptă ca direcţionarea banilor de la FMI spre acoperirea deficitului bugetar să poată acoperi întreruperile temporare în fluxurile de finanţare şi să ajute la evitarea unei ajustări bruşte a cheltuielilor, în cazul în care condiţiile economice actuale se prelungesc pe termen mediu.

"Cum finanţarea FMI este mai flexibilă decât în alte ocazii, iar o nouă ţintă de deficit a fost aprobată, finanţarea deficitului bugetar de către FMI nu este surprinzătoare", a declarat pentru "Bursa" domnul Mrsnik.

Analistul Standard&Poor"s este de părere că rating-ul ţării noastre s-ar putea stabiliza la nivelul actual, dacă guvernul continuă punerea în aplicare a măsurilor anticriză, accesul sectorului privat la finanţarea externă se va îmbunătăţi, iar presiunile exercitate asupra sectorului bancar slăbesc.

Domnul Mrsnik a mai declarat: "Monitorizăm situaţia în mod continuu.

Actuala perspectivă negativă reflectă riscuri suplimentare asupra ratingurilor, în cazul în care problemele din sectorul bancar afectează sectorul financiar sau guvernul nu reuşeşte să adere la programul de consolidare economică şi fiscală, agravând situaţia finanţelor publice".

Andrew Colquhoun, directorul Sovereign and Public Finance în cadrul "Fitch Ratings", este de părere ca ratingul ţării noastre depinde in bună măsură de succesul implementării întregului program al FMI.

• Cursul de schimb, neafectat

Analiştii economici consideră că utilizarea a jumătate din tranşa doua a împrumutului de la FMI pentru acoperirea deficitului bugetar nu ar trebui să aibă efecte negative asupra cursului de schimb.

"Depinde de cum este percepută această schimbare de către investitori", ne-a mai spus domnul Lungu: "Dacă va fi privită ca o situaţie temporară, cursul de schimb nu ar trebui să fie afectat, BNR având rezerve suficiente pe partea de acoperire a cheltuielilor bugetare".

Marko Mrsnik consideră însă că presiunile asupra ratei de schimb se pot chiar atenua. Potrivit domniei sale, întreruperile temporare în fluxurile de finanţare vor putea fi evitate, numai în cazul în care condiţiile incluse în acordul cu Uniunea Europeană şi FMI vor fi respectate.

• A treia tranşă, la alegeri

Domnul Lungu apreciază că acordarea celei de-a treia tranşă a împrumutului (în valoare de 1,5 miliarde euro), ce urmează să fie acordată în decembrie, depinde de ce se va întâmpla până în alegeri: "Trebuie respectate multe termene limită, ceea ce implică şi luarea unor măsuri nepopulare, măsuri pe care politicienii este posibil să nu şi le asume."

În ciuda unor derapaje ocazionale, legate de alegerile electorale, domnul Mrsnik consideră că sprijinul instituţiilor financiare internaţionale va fi menţinut, cu condiţia ca guvernul să continue să implementeze îmbunătăţirea cadrului fiscal.

Guvernul a aprobat ordonanţa de ratificare a acordului cu FMI.

Guvernul a aprobat, ieri, ordonanţa de urgenţă ce ratifică aranjamentul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), convenit prin scrisoarea de intenţie din aprilie 2009 şi completat în urma evaluării şi a scrisorii suplimentare de intenţie din 8 septembrie, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea. Acesta a precizat că Executivul a aprobat condiţiile tehnice aplicabile tranşelor doi şi trei din împrumut, referitoare la costuri şi perioade de graţie, şi că jumătate din aceste două tranşe, respectiv circa 1,788 miliarde euro, intră în Trezoreria Statului, beneficiar fiind Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Pogea a spus că banii vor fi utilizaţi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, pe măsura necesarului de echilibrare a contului curent al Trezoreriei şi în acest fel Statul se va împrumuta mai puţin de pe piaţa internă şi obţine resurse de la FMI pe termen mai lung, la dobânzi mai avantajoase decât cele de pe piaţa internă.

Ministrul Finanţelor a adăugat că România beneficiază de la FMI, prin cele două instituţii - BNR şi MFP - de 9,87 miliarde DST (Drepturi Speciale de Tragere) şi respectiv 1,563 miliarde DST. MFP va beneficia în total de 1,788 miliarde euro din împrumutul de la FMI, din care circa 920 milioane euro (jumătate din tranşa a doua) vor intra în 48 de ore la Trezoreria Statului, într-un cont în valută deschis la BNR. Împrumutul are o perioadă de graţie de trei ani şi o maturitate de cinci ani.

Ministrul finanţelor a spus: "Executivul îşi reafirmă în continuare angajamentul său de a continua şi accelera politicile de reformă structurală a statului, aş aminti doar cea care priveşte consolidarea politicilor fiscale şi, în acest sens, până la finele anului vom aduce modificări considerabile în ceea ce priveşte procesul bugetar printr-o nouă lege a responsabilităţii fiscale. În legătură cu acest lucru aş vrea să subliniez că pe termen mediu vom introduce proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianulale, limite privind rectificările bugetare care pot fi efectuate pe parcursul anului, reguli fiscale privind cheltuielile, datoria publică şi deficitul primar". Gheorghe Pogea a spus că se va crea un Consiliu fiscal care să asigure analiza independentă, pentru un cadru de gestiune mai bună a cheltuielilor bugetului statului. Potrivit lui Pogea, guvernul îşi reafirmă în continuare menţinerea ţintelor privind nivelul arieratelor, chiar dacă la finele lunii iunie au fost depăşite. "Ele au crescut ca urmare a redimensionării stocului de arierate, lucru care a fost acceptat de Consiliul board-ului FMI. În continuare vom fi extrem de atenţi şi vom monitoriza din punct de vedere financiar companiile de stat, astfel încât şi acestea trebuie să continue procesul de îmbunătăţire a performaneţelor şi să-şi aducă o contribuţie sporită la majorarea veniturilor nete ale bugetului de stat", a spus oficialul MFP.

Ministrul Finanţelor a mai menţionat că va fi acordată în continuare o atenţie deosebită procesului de descentralizare, în sensul accelerării acestuia. "În aceste zile, ca şi în săptămânile care s-au încheiat, Ministerul Finanţelor împreună cu celelalte ministere lucrează la acele standarde de cost şi normative de personal, pe care vrem să le finalizăm în timp cât mai scurt, chiar dacă e o mică întârziere, datorată complexităţii acestor normative. Cred că vom putea să ducem la bun sfârşit reforma în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor de funcţionare ale statului. Guvernul în continuare, chiar dacă este criză, nu uită de reformele structurale care sunt strict necesare pentru a putea discuta despre o Românie care este pe un drum al modernizării şi se dezvoltă de o manieră sustenabilă" a mai spus ministrul Gheorghe Pogea.