Bărbăţie contra populismului

(Interviu cu ministrul economiei şi finanţelor Varujan Vosganian - episodul II)

• Cel puţin două pieţe pentru titlurile de stat

Reporter: Guvernul şi dumneavoastră înşivă alocaţi, în prezent, o atenţie deosebită agriculturii; nu credeţi că o bursă a grîului, de exemplu, i-ar stimula dezvoltarea şi i-ar înrâuri rezolvarea a numeroase probleme esenţiale (preţul, subvenţionarea improprie, asigurările contra calamităţilor contrafăcute, absorbţia fondurilor europene, absenţa mâinii de lucru)?

Varujan Vosganian: Eu am fost un susţinător acerb al burselor de mărfuri. Am şi promovat în Parlament legea burselor de mărfuri şi am susţinut această piaţă inclusiv cu bursa lemnului, bursa grânelor, dar de aici încolo ele sunt iniţiative private şi trebuie să aibă în vedere şi un anumit sistem de depozitare. Fără standardizarea cantităţilor de grâu o bursă nu poate să funcţioneze. Este un sistem care nu ştiu de ce nu funcţionează suficient de bine. Sentimentul meu e că şi producătorii din această zonă trebuie să fie mai mobilizaţi către mecanismele pieţei, se axea­ză în continuare doar pe subvenţii bugetare, doar pe o susţinere din partea statului.

Reporter: Bursa nu are nici o şansă fără silozuri, dar astea sunt în mâna achizitorului. Un sprijin guvernamental ar fi constat în construcţia de solizuri de stat.

Varujan Vosganian: Ca ministrul al economiei şi finanţelor, eu susţin mecanismele de piaţă în reglarea acestor pieţe şi, dacă trebuie să susţin o iniţiativă, o susţin. Mi-e greu să preiau eu această iniţiativă şi am rezerve că, dacă statul se implică în a crea o piaţă privată, va fi bine. Trebuie să fie o mişcare naturală a pieţei către o organizare de acest fel.

O bursă a grâului poate să asigure o anumită predictibiltate a preţurilor, o anumită stabilitate a lor şi în felul ăsta piaţa grâului poate să constituie şi un sistem de garantare a unor credite, poate să constituie o modalitate antiinflaţionistă.

Reporter: Numele Varujan Vosganian este legat de piaţa de capital - ani la rând aţi fost preşedinte de comisie parlamentară pe finanţe şi bănci; mă aşteptam ca, odată ce aţi devenit ministru al finanţelor, să se simtă că piaţa de capital a venit la putere. Mă aşteptam ca mandatul dumneavoastră să se dis­tingă prin sprijinul guvernamental pentru constituirea pieţelor bursiere de tot felul - pieţe alternative la burse, pieţe de mărfuri (petrol, cereale, carne, zahar, metale).Totuşi, în afară de bursa energiei, nimic nu a fost iniţiat în domeniul pieţelor şi iată, ne aflăm,deja, la început de sezon electoral...

Varujan Vosganian: Noi am făcut bursa energiei. Am reglementat această piaţă. Probabil că, în această primăvară, vom avea şi listarea titlurilor de stat pe bursă. Deja suntem foarte avansaţi. Recent, am avut o ultimă discuţie pe principii cu Banca Naţională şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, am convenit că se poate face acum, avem constituită o comisie tehnică care trebuie să ne spună dacă este nevoie de o modificare de natură legislativă sau norme la nivelul BNR sau CNVM şi apoi îi dăm drumul. Erau nişte chestiuni legate de depozitar, registratar, dar le-am lămurit împreună cu Banca Naţională şi CNVM.

Având în vedere că circa 80% din titluri se vor comercializa pe piaţa bancară care constituie şi piaţa primară pentru astfel de titluri, rolul de depozitar îl va avea Banca Naţională şi sistemul BNR, mai ales că BNR este şi cea care are relaţia cu Ministerul Finanţelor în ceea ce priveşte momentul maturităţii titlurilor, când trebuie să se facă reglarea cu Trezoreria în legătură cu onorarea titlurilor respective.

Ca să nu facem prea multe modificări în sistem, am lăsat în continuare BNR şi sistemul acesta "Safir" ca fiind principal partener al Ministerului, urmând ca fireşte şi depozitarul BVB să aibă rolul său în ceea ce priveşte evidenţele tranzacţiilor de pe piaţa de capital. Tranzacţiile se fac pe fiecare piaţă şi va exista un sistem informatic prin care cei doi depozitari să aibă o evidenţă în timp real astfel încât la maturitate, fiecare emisiune să poată fi inventariată de către "Safir" care să facă reglarea cu Ministerul Finanţelor.

Reporter: Şi nu există pericolul de arbitraj, dacă avem două pieţe diferite pe care se tranzacţionează aceleaşi titluri de stat?

Varujan Vosganian: În general, piaţa titlurilor e o piaţă mai predictibilă decât piaţa celorlalte instrumente financiare, pentru că ea are o anumită bonitate, are o garanţie a statului.

Reporter: Când credeţi că va fi listat Fondul Proprietatea la Bursă?

Varujan Vosganian: Fondul Proprietatea a reintrat pe făgaşul normal, proiectul era într-o stare de ambiguitate când am devenit ministrul finanţelor, practic Consiliul de supraveghere era blocat şi el nu avansase. Între timp, am refăcut consiliul de supraveghere. A avut loc AGA, am făcut câteva modificări legislative necesare. Toamna trecută s-au dat primele despăgubiri în bani celor care au optat şi pentru o componentă cash. Zilele acestea, a avut loc o nouă AGA care a refăcut consiliul de supraveghere, în sensul că a adăugat şi reprezentanţi ai acţionarilor, alţii decât Ministerul Finanţelor.

Acum urmează să găsim consultantul financiar. Eu sper ca până la sfârşitul anului să fie toate procedurile încheiate şi Fondul să fie pregătit să se listeze. În lunile aprilie-mai, când luăm dividendele pentru 2007, mai dăm o serie de despăgubiri pentru cei care au optat în cash. Iar din clipa în care va fi listat vom putea onora toate despăgubirile în timp real, pentru că vindem acţiuni la Bursă.

Reporter: Se pare că firmele de stat listate la BVB au avut la început succes, însa acum au performanţe destul de slabe (vezi Tranelectrica sau Transgaz). În conditiile în care în acest an preconizaţi că vor fi listate mai multe companii ale statului, cum vedeti evoluţia acestora la BVB?

Varujan Vosganian: "Transelectrica" şi "Transgaz" au avut succes. Suntem într-o fază destul de avansată cu "Nuclearelectrica" şi în clipa în care "Compania Naţională Electrica" SA se va înfiinţa vom purcede rapid şi pentru această companie la procedurile de listare.

Reporter: Bancherii se plâng de faptul că investitorii străini pleacă din ţara noastră din cauza schimbării sentimentului faţă de România. În acest sens, au cerut o întrevedere cu dumneavoastră. Cum comentaţi acest demers al bancherilor?

Varujan Vosganian: A existat, faţă de România, o anumită percepţie când cursul de schimb se deterioara, când moneda naţională slăbea şi aveam, datorită întăririi precedente a leului, şi o slăbire a deficitului de cont curent, dar aceste semnale negative au venit mai degrabă pe fundalul evoluţiilor internaţionale decât pe fundalul evoluţiilor româneşti, socotindu-se că suprapunerea acestui proces de supraîncălzire a economiei româneşti cu criza financiară internaţională va duce pentru România la o deterioare a situaţiei economice.

S-a văzut că nu e aşa. Anul trecut s-a terminat bine, cu 6% creştere economică şi aproape 30% dinamica investiţiilor. E drept că inflaţia a fost ceva mai mare decât cea prognozată, dar mai ales datorită secetei şi crizei de pe piaţa alimentară. Am început bine anul acesta, slăbirea leului s-a oprit, deficitul de cont curent a avut o uşoară descreştere. În plus am avut câteva măsuri importante în planul politicii fiscal-bugetare. Anul trecut, am terminat cu un deficit bun, 2% pe ansamblul economiei, la care se mai adaugă şi, potrivit metodologiei europene, aproape 0,5% din cauza despăgubirilor prin Fondul Proprietatea şi la automobilele Dacia nelivrate în regimul trecut, care nu pot fi privite ca o slăbiciune a administraţiei, ci ca un merit al administraţiei.

Anul acesta, am scăzut deficitul la 2,3%, am luat câteva măsuri de control pe salariile din domeniul public, ele nu cresc ca ansamblu decât comparativ cu rata inflaţiei şi sper ca aceste măsuri şi evoluţii economice să revizuiască atitudinea faţă de România.

Riscul de ţară nu a fost crescut, ci s-a dat o perspectivă negativă, care până acum nu s-a adeverit.

Este adevărat că am avut o întrevedere cu sistemul bancar. Ei nu au ridicat problema retragerii investiţiilor străine pentru că, până la sfârşitul anului, s-a dovedit că aceasta nici nu a avut loc. Dacă nu luăm în calcul BCR, investiţiile străine din 2007 au fost cam egale cu cele din 2006, de circa 7 miliarde de euro şi perspectivele până acum pentru acest an sunt bune. Nu cred că o să asistăm la o retragere a investitorilor străini din România. Cu atât mai mult, nu a celor care sunt în România în acest moment.

Reporter: Cât de mult ne-a afectat criza creditelor sub-prime? Cum credeţi că ne va afecta această criză în condiţiile în care există tot mai multe voci care susţin că recesiunea SUA este iminentă?

Varujan Vosganian: Criza internaţională nu ne-a afectat prea mult, pentru că România nu este o ţară cu intermediere financiară atât de mare ca alte ţări. În al doilea rând, noi nu suntem atât de legaţi de dolar. Anumite instrumente financiare existente în acele ţări, cum ar fi ipoteca cu valoare mobiliară, nu există în România. De aceea nu ne-a afectat pe noi direct, în sistem.

Pe noi ne-au influenţat mai degrabă mişcările fondurilor de investiţii care s-au retras din unele ţări emergente şi au avut impact chiar asupra scăderii investiţiilor de portofoliu şi indexului BVB. De asemenea, ne-au mai influenţat şi pe zona cursului de schimb. Astea au fost cele două semnale, însă eu sper că le-am depăşit.

Reporter: Cum veţi face faţă presiunilor din acest an, având în vedere că ne aşteaptă alegerile?

Varujan Vosganian: Cu bărbăţie!

În privinţa asta am explicat de mai multe ori care sunt riscurile. Am avut, cred, o bună colaborare cu comisiile parlamentare, chiar am avut o moţiune în Senat. Am explicat foarte clar că nu sunt de acord cu concesii în an electoral şi anume cu depăşirea deficitului bugetar de 3% şi provocarea unor cheltuieli numai de dragul voturilor.

Reporter: În condiţiile în care la rectificarea bugetară aţi tăiat din bugetele educaţiei şi sănătăţii, cum credeţi că vor face faţă instituţiile statului în faţa presiunilor UE privind dezvoltarea sistemului de sănătate din România şi a şcolilor? Nu sunt în stare cele două ministere să cheltuaiscă banii din buget? Se pare totuşi că cele mai importante sume au fost tăiate la ministerele cu probleme - apărare, sănătate, agricultură şi educaţie. De asemenea, aţi declarat că vor avea loc diminuări importante la capitolul cheltuielilor destinate dotărilor (autoturisme, mobilier, aparate de aer condiţionat). Cum comentaţi?

Varujan Vosganian: Educaţia are 8,4 miliarde de euro în acest an, cu aproape 2 miliarde de euro mai mult decât anul trecut şi cu aproape 6 miliarde euro mai mult decât în 2004. Din această sumă, am tăiat 60 milioane euro şi exclusiv din cheltuielile administraţiei centrale. Ori, din punctul meu de vedere, un contabil de la Ministerul Educaţiei nu este nici mai sus nici mai jos decât un contabil de la Ministerul Economiei ori de la MapN. Atunci când vrei să asanezi administraţia, o asanezi indiferent de domeniul pe care îl reprezintă. Ideea că nu am voie să tai aparate de aer condiţionat şi automobilele de la sediile centrale sau inspectoratele Ministerului Educaţiei, numai pentru că e vorba de educaţie, este o idee de natură politicianistă. Nu am tăiat nimic de la invesţiile din domeniul educaţiei.

La sănătate, dincolo de această cheltuială cu administraţia centrală, s-au mai tăiat câţiva bani de la proiectele investiţionale.

Am avut o discuţie cu ministrul sănătăţii şi i-am explicat că are în acest an 6 miliarde de euro, faţă de 4,7 miliarde de euro în 2007, adică 1,3 miliarde de euro în plus. Întrucât nu are rost să mă încarc cu un deficit inutil, i-am propus să-şi realizeze programul investiţional şi, dacă va reuşi să absoarbă toţi banii, i-am promis că îi voi da banii înapoi.

La Ministerul Sănătăţii a fost mai degrabă o mişcare tactică, să mai despovărăm puţin deficitul. Nu are rost să ne încărcăm acum cu un deficit suplimentar, care să fie sancţionat de Comisia Europeană.

În situaţia în care va reuşi să cheltuiască banii, o să facem o redistribuire şi îi vom da banii pe loc. Nu uitaţi însă că la rectificare, i-au fost tăiate 100 milioane de euro, dar i s-au dat în plus 1,3 miliarde de euro în acest an.

Reporter: Ce şanse avem să intrăm în procedura de deficit excesiv în acest an?

Varujan Vosganian: Eu am prezentat noua construcţie bugetară comisarului pe probleme de buget, i-am arătat că pe anul trecut am avut o execuţie care, raportat la semnalele de alarmă trase în primăvara anului trecut cum că o să avem un deficit de 3,4% sau peste, s-a dovedit că am avut un control bun asupra deficitului.

Anul trecut a fost însă şi impactul metodologiei europene. Au împovărat bugetul şi excedentele administraţiei locale din anul precedent şi cu toate astea am reuşit să scoatem un deficit de 2% fără adăugirile legate de despăgubiri. Şi anul acesta am redus la 2,3% şi eu nu văd niciun motiv să se mai angajeze procedura de deficit excesiv, dar o să aflăm la sfârşitul lunii martie.