Băsescu: "Voi ridica la Consiliul European problema aderării la Schengen"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că va ridica, din nou, problema accesului ţării noastre la spaţiul Schengen, bazându-se pe raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dar a precizat că legea adoptată în Parlament privind scoaterea din atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a conflictului de interese la nivelul administraţiei locale nu ajută.

La Aeroportul "Henri Coandă" Otopeni, înainte de plecarea la Consiliul European, şeful statului a afirmat că la reuniune vor fi abordate teme cu impact direct pentru România, precum spaţiul de securitate, libertate şi justiţie.

"Aici, se va face o analiză asupra gestionării Spaţiului Schengen, care vizează, printre altele, capacitatea Uniunii de a face faţă presiunii la frontiere, legată de imigraţie, politicile referitoare la azil, cooperarea poliţienească şi judiciară, iar pe acest fond eu voi ridica din nou problema accesului României în Spaţiul Schengen", a relatat Băsescu.

Şeful statului a explicat că argumentele de susţinere a începerii procesului de intrare în Schengen "derivă exact din raportul MCV, care arată buna funcţionare a justiţiei în ansamblu, prin modul cum este apreciată activitatea DNA, ANI, ICCJ".

Oficialul a dealiat: "În ceea ce ne priveşte, considerăm că procesul trebuie să înceapă (procesul de intrare a României în Spaţiul Schengen), chiar dacă în raportul MCV sunt şi suficiente elemente care se constituie în zonă de critică, dar în mod deosebit la adresa clasei politice, a Parlamentului. Sigur, ultima lege votată în Parlament, care scoate în afara controlului şi atribuţiunilor ANI conflictul de interese la nivelul administraţiilor locale, nu e de natură să ne ajute, dar, oricum, eu am obligaţia să ridic această problemă şi să susţin necesitatea începerii procesului de aderare la Spaţiul Schengen".

Pe 2 iunie, premierul Victor Ponta declara la Ambasada Italiei (cu ocazia Zilei Naţionale a acestei ţări), că este sigur că pe durata preşedinţiei italiene a Uniunii Europene, în semestrul al doilea din acest an, dezideratul nostru de a fi "parte a Schengen" se va îndeplini.

Şeful Guvernului a afirmat, în limba italiană: "Cred că Italia este un exemplu pozitiv pentru alte ţări (nu vreau să spun Marea Britanie, ci alte ţări în general), că suntem toţi europeni, că putem cu toţii să trăim împreună, să ne respectăm cu toţii şi vreau să spun că sunt sigur că, pe durata preşedinţiei italiene a Uniunii Europene (care va fi în al doilea semestru), dezideratul nostru de a fi parte a Schengen se va îndeplini cu siguranţă".

Italia va deţine preşedinţia Uniunii Europene în acest an, în perioada 1 iulie-31 decembrie.

În ultimii ani, diverse state UE (printre care Olanda, Franţa, Finlanda) s-au opus intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

În toamna lui 2013, o variantă discutată la nivel european a fost ca ţara noastră să adere la Schengen în două etape, prima fiind cu graniţele aeriene şi maritime, iar a doua cu cele terestre.

La finele lunii aprilie 2014, prim-ministrul Victor Ponta afirma că nu poate spune că, din punct de vedere politic, România este mai aproape de aderarea la spaţiul Schengen, atât timp cât opinia politică din Franţa şi Olanda este "păcălită", dar că oficialii români trebuie să ceară un tratament corect, "nu să se roage de cineva".

Marţi, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect ce prevede ca primarii sau preşedinţii de consilii judeţene să fie reprezentanţii comunităţilor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Deputatul PDL Tinel Gheorghe a opinat că puterea încearcă să-i scape de justiţie pe incompatibili.

Proiectul de lege a fost iniţiat de şase deputaţi PSD, printre care Florin Iordache şi Marian Neacşu.

Iniţiatorii precizează că "în practica administrativă, s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director".

"Dată fiind inexistenţa unor prevederi exprese, ANI a apreciat, în opinia noastră, în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Iată de ce considerăm că se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanţi de drept ai unităţilor administraiv-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ", se mai arată în expunerea de motive a proiectului.