Preşedintele Emmanuel Macron a promis că forţele de poliţie franceze vor rămâne "atât timp cât va fi necesar" în Noua Caledonie, la sosirea sa în teritoriul francez din Pacific, afectat de revolte, relatează BBC.
Emmanuel Macron a declarat că forţa de 3.000 de oameni trimisă din Franţa va rămâne pe loc - chiar şi în timpul Jocurilor Olimpice de vară de la Paris -, dacă va fi necesar.
Şase persoane, inclusiv doi poliţişti, au fost ucise şi sute de persoane au fost rănite în revoltele declanşate de o reformă electorală controversată propusă săptămâna trecută de Paris. Indigenii kanak spun că influenţa politică a populaţiei lor va fi diluată, dacă mai mulţi rezidenţi francezi vor avea dreptul de a vota la alegerile locale.
Există de mult timp tensiuni între guvernul central de la Paris şi indigenii kanak pro-independenţă din Noua Caledonie, care reprezintă aproximativ 40% din populaţia micului arhipelag. Grupul de insule, situat între Australia şi Fiji, este teritoriu francez din secolul al XIX-lea.
Revoltele izbucnite la începutul săptămânii trecute au marcat cele mai grave tulburări pe care le-a cunoscut teritoriul din anii 1980 încoace.
După ce a zburat spre capitala Noumea din Noua Caledonie, preşedintele Macron a declarat joi că doreşte revenirea la pace, calm şi securitate "cât mai repede posibil".
"Aceasta este prioritatea absolută", a anunţat liderul francez. El a adus un omagiu victimelor revoltelor, în timp ce s-a întâlnit cu liderii politici şi de afaceri locali. La summit au participat şi lideri separatişti, care au declarat în prealabil că speră că ar putea "da un suflu nou" discuţiilor cu Franţa. Emmanuel Macron a recunoscut că cea mai delicată conversaţie care trebuie purtată este cea politică, despre viitorul Noii Caledonii.
Poliţia a reţinut 269 de persoane de când au început violenţele, la 13 mai, iar Noua Caledonie se află în prezent sub stare de urgenţă. Dar Macron a lăsat să se înţeleagă că starea de urgenţă ar putea fi ridicată în zilele următoare. "Personal, cred că starea de urgenţă nu ar trebui prelungită", a declarat el.
În cadrul Acordului de la Noumea din 1998, Franţa a acceptat să acorde teritoriului mai multă autonomie politică şi să limiteze votul în alegerile provinciale şi pentru adunări locale la cei care erau rezidenţi la acea dată. De atunci, peste 40.000 de cetăţeni francezi s-au mutat în Noua Caledonie. Săptămâna trecută, Adunarea Naţională de la Paris a propus acordarea dreptului de vot rezidenţilor francezi care au locuit în teritoriu timp de 10 ani. Deoarece acest lucru necesită o modificare a Constituţiei, măsura se confruntă cu obstacole suplimentare.
Acordul de la Noumea a permis totodată organizarea a trei referendumuri privind viitorul ţării. Independenţa a fost respinsă însă de fiecare dată. Primele două au indicat majorităţi slabe pentru cei care doresc să rămână în continuare sub tutela Franţei. Cel de-al treilea, în decembrie 2021, a fost boicotat de partidele pro-independenţă, deoarece s-a desfăşurat în timpul pandemiei de Covid.