Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, ieri, să menţină nemodificată dobânda de referinţă, pentru a cincea lună consecutiv, dar a semnalat totuşi că ar putea reduce costul creditului în curând, chiar dacă investitorii pun sub semnul întrebării o decizie similară din partea Rezervei Federale americane, transmite Reuters.
"Consiliul guvernatorilor a decis ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile noi au confirmat, în linii mari, evaluarea precedentă a Consiliului guvernatorilor privind perspectivele inflaţiei pe termen mediu. Inflaţia a continuat să se reducă, mai ales pe seama dinamicii mai scăzute a preţurilor alimentelor şi ale bunurilor", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE, notează Agerpres.
Ca urmare a decizie adoptate ieri, rata dobânzii pentru operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate, la nivelurile de 4,50%, 4,75%, respectiv 4%.
BCE a lăsat dobânzile nemodificate începând din luna septembrie 2023, dar a semnalat că ar putea lua în discuţie o reducere a costului creditului, aşteptând însă publicarea unor date confortabile privind evoluţia salariilor şi inflaţiei înainte de a lua o decizie.
"Dacă evaluarea actualizată a Consiliului guvernatorilor privind perspectivele inflaţiei, dinamica inflaţiei de bază şi robusteţea transmisiei politicii monetare i-ar întări în continuare certitudinea cu privire la convergenţa de o manieră susţinută a inflaţiei către ţintă, ar fi adecvată reducerea nivelului actual de restrictivitate a politicii monetare", precizează comunicatul euro.
Mai mulţi oficiali de la BCE vorbesc de mult timp de o reducere de dobândă la reuniunea din luna iunie, ceea ce în opinia pieţelor financiare reprezintă practic un angajament prealabil, iar o eventuală abandonare ar puea prejudicia credibilitatea instituţiei de la Frankfurt.
• FMI: "Inflaţia va continua să scadă, dar încă nu este învinsă"
Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza, dar nu este încă învinsă, a declarat ieri directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, care i-a sfătuit pe oficialii băncilor centrale să îşi calibreze cu atenţie deciziile de reducere a dobânzilor în funcţie de datele statistice care vor veni în perioada următoare, conform Reuters.
Potrivit directorului FMI, în ultimul trimestru din 2023, inflaţia de bază în economiile avansate a fost de 2,3%, semnificativ mai mică faţă de cea de 9,5%, din urmă cu 18 luni, iar acest trend descendent este aşteptat să continue în 2024. Asta ar crea condiţiile pentru ca băncile centrale din marile economii avansate să înceapă să reducă dobânzile în a doua jumătate a acestui an, chiar dacă ritmul şi momentul în care va începe reducerea dobânzilor vor varia, a apreciat Kristalina Georgieva la un eveniment organizat de Atlantic Council.
"Pe această ultimă sută de metri este de două ori mai important ca băncile centrale să îşi păstreze independenţa", a spus Georgieva, care i-a îndemnat pe oficialii băncilor centrale să reziste la solicitările vizând o reducere anticipată a costului creditului. "O reducere prematură ar putea aduce noi surprize pe partea de inflaţie, care ar necesita noi măsuri de înăsprire a politicii monetare. Pe de altă parte, amânarea momentului în care va fi redusă dobânda ar putea frâna activitatea economică", a subliniat Georgieva.
Directorul general al FMI a mai spus că următorul raport World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna următoare, va arăta o situaţie uşor mai bună a economiei mondiale, dată fiind activitatea robustă din SUA şi multe economii emergente, dar nu a oferit detalii cu privire la noile prognoze.
Kristalina Georgieva a precizat că rezilienţa economiei mondiale este ajutată de situaţia bună de pe pieţele muncii, de consumul puternic al gospodăriilor precum şi de eliminarea blocajelor de pe lanţurile de aprovizionare, dar cu toate acestea a avertizat că "există încă multe lucruri de care să fim îngrijoraţi".
"Contextul global a devenit mai provocator. Tensiunile geopolitice au crescut riscul de fragmentare şi, aşa cum am învăţat în ultimii ani, operăm într-o lume în care trebuie să ne aşteptăm la neaşteptat", a conchis Kristalina Georgieva.