BCR: "Activitate economică modestă în aprilie, la 75% din media unei luni normale pre-criză"

Activitatea economică a înregistrat o anumită redresare la mijlocul lunii aprilie, după încetinirea abruptă de la începutul lunii, şi se situează la 75% din media unei luni normale pre-Covid-19 arată analiştii BCR Cercetare într-un raport. În martie activitatea economică s-a situat la un nivel de 91% comparativ cu o lună normală pre-criză.

Analiştii notează: "Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile din economie arată o anumită redresare a activităţii la mijlocul lunii aprilie, după încetinirea de la începutul lunii explicată atât de valul trei al pandemiei cât şi de factori sezonieri precum sărbătorile catolice de Paşti pe plan extern. În prima jumătate a lunii aprilie, activitatea economică a atins 75% din media unei luni normale pre-criză, neputând totuşi să recupereze terenul pierdut faţă de luna martie când a stat la 91%. Datele istorice sunt revizuite. Consumul de electricitate a cunoscut o revenire în V atât în Germania cât şi pe plan local. Mobilitatea către locurile de muncă a crescut uşor ajutată de scăderea numărului de infectări".

Încetinirea economiei începută în finalul lunii martie a fost semnalată şi de indicatorii de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană care au arătat o creştere lunară de doar 0,5 puncte a ESI, evoluţie foarte slabă comparativ cu avansul ESI pentru zona Euro care a fost de 7,6 puncte. Creşterea lunară a ESI din martie s-a datorat de altfel exclusiv creşterii încrederii managerilor din servicii în condiţiile în care în industrie, comerţul cu amănuntul şi construcţii încrederea a scăzut. Indicii ESI pentru luna aprilie urmează să fie publicaţi săptămâna viitoare.

Indicatorii Comisiei (ESI) vizează încrederea în economie şi principalele sectoare din ţările membre ale Uniunii Europene şi are un o relaţie relevantă de corelaţie cu nivelul activităţii economice. Conform indicelui BCR cu frecvenţă ridicată, activitatea economică s-a situat la 83% în decembrie şi 85% în ianuarie.

Indicele BCR privind activitatea economică zilnică cuprinde şase indicatori: starea pieţei muncii (utilizând datele pe contractele de muncă suspendate/încheiate completate cu datele căutate despre ajutorul de şomaj de pe Google Trends), indicele activităţii pentru economia germană (pe baza consumului de electricitate), consumul de electricitate din România, nivelul poluării aerului, indicele tranzacţiilor cu carduri BCR (volumul) şi mobilitatea către locurile de muncă (date Google). BCR a revizuit pozitiv în februarie estimarea de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) al României din acest an la +4,2%.

Banca Transilvania şi-a actualizat de asemenea recent scenariul macroeconomic central pentru România prin încorporarea celor mai recente evoluţii macro-financiare şi estimează că economia internă ar putea creşte cu ritmuri anuale de 5,4% în 2021, 5,9% în 2022 şi 4,2% în 2023, perspectivă susţinută de premisele pozitive pentru investiţiile productive.

De menţionat că Banca Transilvania şi-a revizuit în scădere inclusiv estimarea pentru deficitul bugetar din 2021 şi prognozează un deficit de doar 6% din PIB, cu mai bine de un procent din PIB sub estimarea iniţială a guvernului, de 7,16%. Pentru 2022 Banca Transilvania estimează reducerea deficitului la 4% din PIB, urmată de o revenire la 2,5% din PIB în 2023, sub pragul de 3% din tratatele europene. În programarea realizată de Ministerul Finanţelor se estimează o revenire sub 3% a deficitului în 2024. De asemenea, BT estimează o reducere a datoriei publice în raport cu PIB pe orizontul anilor 2021-2023 la 41,7% în 2023.

Şi Consiliul Fiscal estimează un deficit de sub 7% din PIB în acest an, o ţintă asumată inclusiv de către Guvern.

"Creşterea PIB-ului în 2021 o văd între 5 şi 6 la sută, mai optimist, din efectul de bază şi investiţii publice care vor fi considerabile. Presiuni inflaţioniste există în pas cu tendinţele în regiune şi de aceea şi băncile centrale din regiune, inclusiv Banca Naţională, spun stop la scăderi de rată de politică monetară. Ratele reale (corelate cu inflaţia - n.r.) vor rămâne însă considerabil negative, adică politicile vor fi în continuare acomodative. Corecţia bugetară este esenţială pentru stabilitatea economiei şi a leului. Ea a debutat şi se vede şi în programarea multianuală (de la Ministerul de Finanţe). Putem discuta paşii anuali, dar este evident că a început această corecţie. Deficitul bugetar cash în 2021 şi eu îl văd sub 7% (din PIB). Şi la Consiliul Fiscal am discutat acest lucru, deficitul ESA (va fi) de circa 8%, e posibil să scadă sub 8%, dar eu zic că este în jur de 8% deficitul ESA în 2021. Deficitul va fi în scădere şi după 2021 însă sarcina va fi mai complicată cauza naturii structurale a deficitului", a afirmat, miercuri, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

BT mai estimează o scădere a ratei şomajului la 4% în 2023 de la 5,1% în acest an. De menţionat că potrivit unor date recente publicate de Eurostat, ponderea tinerilor care nu au un loc de muncă, educaţie sau training (NEET - no employment, education, training - eng.) a crescut peste tot în Europa anul trecut. Din ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est doar în România s-a înregistrat o scădere marginală comparativ cu 2019, conform datelor Eurostat. Restul regiunii a inversat tendinţa generală a deceniului trecut, cea mai mare creştere anuală a tinerilor NEET fiind înregistrată în 2020 în Ungaria, Cehia şi Serbia. Totuşi, România are a doua cea mai mare proporţie a tinerilor NEET din regiune, de circa 16%, fiind depăşită doar de Serbia care are aproximativ 20%, media României pe anii 2010-2018.