BERD înrăutăţeşte prognozele privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus (Covid-19), se arată într-un raport publicat joi de instituţia financiară internaţională, potrivit Agerpres.

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% previzionat în mai.

Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% previzionat în mai

De asemenea, se va ajunge din nou la nivelul PIB per capita din 2019 în trimestrul doi din 2022, apreciază BERD, care previzionează că în primul semestru din acest an economia României s-a contractat cu 3,9%.

După o creştere robustă de 4,1% în 2019, România se confruntă cu recesiunea în 2020. Canalele cheie de transmisie sunt consumul mai scăzut şi declinul exporturilor. Starea de urgenţă introdusă la mijlocul lunii martie şi măsurile de izolare menite să oprească răspândirea pandemiei de coronavirus (Covid-19) au durat până la mijlocul lunii mai, afectând sever călătoriile, activitatea economică şi încrederea consumatorilor şi a companiilor, se arată în raport.

Măsurile de izolare au avut un impact semnificativ asupra consumului privat: vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproape o cincime în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2019, deşi în următoarele luni s-a observat o oarecare redresare. Producţia industrială s-a prăbuşit în aprilie, scăzând cu aproape 40% faţă de perioada similară din 2019, provocând declinul exporturilor de bunuri, apreciază BERD.

În primul semestru din acest an, economia României s-a contractat cu 3,9%, consumul privat a scăzut cu 5%, iar exporturile cu 15%. Rata şomajului a urcat la 5,4% în iulie (de la 3,7% în ianuarie), fiind probabilă pierderea de noi locuri de muncă în următoarele luni, deoarece schemele guvernamentale de sprijin vor fi oprite. În iunie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,2%, în linie cu ţinta BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

România a intrat în criza provocată de pandemie cu un deficit fiscal semnificativ (4,3% din PIB în 2019). Combinaţia dintre scăderea producţiei şi a veniturilor guvernamentale, un program de stimulare fiscală care se ridică la aproximativ 4-5% din PIB şi alte majorări ale pensiilor în septembrie 2020 (pe lângă cele din 2019) ar urma să adâncească deficitul fiscal în 2020 la un nivel estimat de 8,6% din PIB, conform proiectului revizuit de buget. BNR a redus de trei ori rata dobânzii de politică monetară, până la 1,5%, a scăzut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an, se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.

Economia României ar urma să înregistreze un declin de 5% în 2020 şi o creştere de 3% în 2021. Redresarea va depinde de normalizarea graduală a activităţii economice, atât în România, cât şi la principalii ei parteneri economici, şi de reluarea reformelor structurale. Totuşi, acestea vor fi dificil de îndeplinit dacă distanţarea socială rămâne în vigoare mai mult timp decât s-a anticipat, avertizează BERD.

În lunile iunie şi iulie, BERD a realizat un studiu în rândul a 1.652 de IMM-uri din 15 economii din regiunile unde este prezent creditorul (Kazahstan, Kîrghistan, Mongolia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Bulgaria, Croaţia, România, Egipt, Maroc, Iordania, Liban, Tunisia, Cisiordania şi Fâşia Gaza), pentru a evalua efectele preliminare ale pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. Aşteptările privind obţinerea de sprijin guvernamental, sub formă de granturi, împrumuturi subvenţionate sau subvenţii salariale, au variat semnificativ în regiune. În timp ce mai mult de jumătate dintre IMM-urile din Bulgaria, Croaţia, România, Maroc şi Mongolia au primit sau aşteptau să primească asistenţă guvernamentală, mai puţin de 20% dintre firme credeau că nu se pot baza pe sprijin guvernamental în Cisiordania şi Fâşia Gaza, Kîrghistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Liban. Un sprijin guvernamental mai ridicat (aşteptat sau primit) este asociat cu o opinie mai optimistă privind perspectivele redresării, se arată în raport.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

BERD este principalul investitor instituţional din România, având investiţii de peste 8,6 miliarde de euro. În 2019, Banca a investit şi finanţat 22 de proiecte în diferite sectoare ale economiei româneşti în valoare totală de peste 372 de milioane de euro.