BILANŢUL DNA Kovesi: Numărul persoanelor trimise în judecată s-a dublat, în 2014

----------

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu este mulţumit de gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor, de doar 10%, a declarat astăzi ministrul de resort, Darius Vâlcov, exprimându-şi, totuşi, speranţa ca ANAF să regleze acest derapaj în cel mai scurt timp, scriu surse din presă.

Răspunzându-i preşedintelui Klaus Iohannis, care a catalogat drept "inacceptabil" nivel recuperării prejudiciilor, Darius Vâlcov a spus: "Nici noi nu suntem mulţumiţi, iar activitatea ANAF tocmai în această direcţie merge, de a intensifica atât recuperarea, cât şi creşterea veniturilor. Bineînţeles că am discuţii în permanenţă cu ANAF şi sper ca inclusiv acest derapaj constatat de domnul preşedinte să fie reglat într-un timp cât mai scurt".

Afirmaţiile lui Vâlcov au fost făcute după prezentarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală în comisiile reunite de Buget-Finanţe ale Parlamentului, eveniment de la care reprezentanţii PNL au lipsit.

Ministrul a precizat că trebuie modificată şi legislaţia în acest domeniu, fapt ce constituie o prioritate pentru Guvern după ce vor fi trimise cele două coduri în Parlament, la sfârşitul lunii martie.

"Imediat cum vom termina trimiterea Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală în Parlament, la sfârşitul lunii martie, ne vom apleca pe această legislaţie, care trebuie îmbunătăţită, dar cu mare grijă, pentru a nu aluneca în derapaje extrem de mari", a adăugat Vâlcov.

(V.B.)

----------

Actualizare 13:28 Prim-adjunctul procurorului general: "Activitatea DNA, supusă la presiuni din partea politicienilor şi a presei"

Activitatea DNA a fost supusă, anul trecut, unor atacuri continue din partea oamenilor politici şi a mass-media, a declarat astăzi, la bilanţul instituţiei, prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Bogdan Licu, citat de presă.

Pe de altă parte, oficialul a adăugat: "Aţi reuşit, însă, să păstraţi acelaşi ritm de lucru şi acelaşi nivel profesionist al anchetelor, dovedind că aţi înţeles pe deplin unul dintre principiile după care trebuie să se ghideze activitatea unui procuror: soluţia dată în sală de judecată de către un judecător este singura care validează, care recunoaşte calitatea muncii procurorului".

Bogdan Licu a adăugat că, din cauza competenţei legale pe care o are DNA în efectuarea investigaţiilor penale, atenţia publică a fost focalizată asupra procurorilor anticorupţie mai mult decât asupra oricărui alt parchet.

"În acest context, în cazul structurii dumneavoastră, lăsarea în nelucrarea a unor cauze poate naşte, mai mult decât în cazul altor parchete, suspiciuni lesne de speculat în spaţiul public. Procurorul general s-a bucurat, însă, să constate, parcurgând prezentul raportul de activitate, o evidentă îmbunătăţire a acestui indicator faţă de situaţia din anul 2013", a mai menţionat Licu.

Prim-adjunctul procurorului general a precizat că fenomenul corupţiei trebuie privit drept principala problemă internă de siguranţă naţională. În acest context, Bogdan Licu a declarat, transmiţând mesajul procurorului general Tiberiu Niţu, că DNA ar trebui să găsească "soluţii de comunicare care să nu mai alimenteze speculaţiile".

Oficialul PICCJ a punctat: "Vă bucuraţi de o cotă mare de încredere în rândul opiniei publice, obţinută în primul rând prin munca dumneavoastră. Rezultatele foarte bune ale activităţii dumneavoastră se bucură de o mediatizare pe măsură din partea instituţiilor de presă, lupta împotriva marii corupţii fiind o temă de real şi justificat interes. Cu toate acestea, conducerea Ministerului Public vă adresează invitaţia - dumneavoastră, dar şi celorlalte unităţi de parchet - de a găsi, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, soluţiile de comunicare cele mai adecvate, care să nu mai alimenteze speculaţiile potrivit cărora organele de urmărire penală ar fi cele care transmit presei acte de urmărire penală care au caracter nepublic şi care pot afecta prezumţia de nevinovăţie. În acelaşi context, cred că trebuie acordată o atenţie sporită aspectelor reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mai multe hotărâri, drept temeiuri de încălcare a unor drepturi fundamentale".

(Valentin Busuioc)

----------

Actualizare 12:57 Iohannis: "Este inacceptabil gradul de recuperare a prejudiciilor de către MFP"

Preşedintele Klaus Iohannis a a criticat Ministerul de Finanţe care nu reuşeşte să recupereze decât 10% din prejudicii, precizând că recuperarea prejudiciilor este obligatorie ca şi executarea pedepselor date în instanţă.

"Recuperarea prejudiciilor este obligatorie, nu opţională, pentru autorităţile statului. Recuperarea prejudiciilor reflectă eficientă luptei anticorupţie şi descurajează fenumenul", a spus Iohannis la bilanţul DNA. Potrivit şefului statului, situaţia din prezent în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% - "este pur şi simplu inacceptabilă". "De aceea trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă. O analiză serioasă ar putea duce la sporirea resurselor DNA. Cu toţii am avea de câştigat din această investiţie publică, ar fi o investiţie în viitorul ţării noastre", a menţionat Iohannis.

El a mai cerut că Parlamentul să nu se mai opună anchetelor Justiţiei, iar partidele să îşi respecte promisiunea publică de a eficientiza modul în care sunt încuviinţate cererile Justiţiei.

---

Actualizare 12:47 Ponta: "Vă invidiez pentru independenţă"

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la prezentarea bilanţului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că invidiază această insituţie pentru rezultatele din 2014 şi pentru independenţă.

"Ca fost procuror şi cetăţean al României, nu pot decât să vă felicit şi să vă invidiez pentru independenţa şi rezultatele pe care le-aţi avut în 2014", a spus prim-ministrul Victor Ponta.

Premierul a asigurat conducerea DNA că buna colaborare a Executivului cu instituţiile din sistemul de justiţie, cu Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Ministerul Public, va continua în anii următori. Ponta a precizat că orice fel de modificare a legislaţiei propusă de Guvern este adoptată doar după discutarea cu CSM, Ministerul Public sau ICCJ, în funcţie de domeniul reglementat.

"Şi atunci când a fost nevoie de intervenţii de urgenţă, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, acestea au fost propuse de către instituţiile care reprezintă justiţia. A fost bine că le-am adoptat, chiar dacă după aceea suntem criticaţi că dăm ordonanţe de urgenţă, dar există ordonanţe bune pe care le-am dat la propunerea dumneavostră", a declarat Victor Ponta.

---

Actualizare 12:41 Preşedintele CSM: "Numeroşi demnitari au subevaluat eficienţa instituţiilor"

Numeroşi demnitari au subevaluat eficienţa instituţiilor şi a legislaţiei specifice şi s-au implicat în activităţi infracţionale, însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va sprijini Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în toate demersurile sale, a declarat marţi preşedintele CSM, Marius Tudose, cu prilejul prezentării bilanţului DNA.

"Ce este într-o oarecare măsură surprinzător este că, deşi lupta împotriva corupţiei a fost declarată ca prioritate a statului român încă din perioada de preaderare la Uniunea Europeană, în acest sens fiind create instituţii şi legi, constatăm că totuşi numeroşi demnitari şi persoane cu funcţii publice au subevaluat seriozitatea şi eficienţa instituţiilor şi a legislaţiei specifice implicându-se în activităţi infracţionale periculoase, aducând serioase prejudicii de imagine funcţiilor lor, instituţiilor din care făceau parte, dar mai ales prejudicii impresionante la bugetul de stat. Iar datele şi cifrele din raportul de activitate al DNA pe anul 2014 reflectă cu prisosinţă acest lucru", a spus Marius Tudose.

El a apreciat că recuperarea de către instituţiile responsabile a prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive, împreună cu pedepsele stabilite, pot genera efecte disuasive energice, contribuind serios la descurajarea fenomenului şi dând astfel consistenţă actului de justiţie.

"Desigur că munca procurorilor anticorupţie nu este deloc comodă sau lipsită de expunere, iar din această perspectivă, CSM, consecvent în exercitarea rolului său constituţional, a intervenit şi va interni prompt în toate situaţiile cu potenţial de afectare a independenţei justiţiei şi a magistraţilor", a declarat preşedintele CSM.

Tudose şi-a arătat îngrijorarea privind numărul relativ mare de magistraţi trimişi în judecată pe parcursul anului 2014 pentru fapte de corupţie sau conexe acestora.

"Ar trebui să reprezinte o temă de reflexie serioasă şi ne punem atent problema nu numai a criteriilor de selecţie la intrarea în profesie, ci şi a modului în care prin formare iniţială şi continuă a magistraţilor, să se genereze şi să se dezvolte atitudini conforme efective, autentice, şi nu formale", a mai arătat Marius Tudose.

El a felicitat conducerea şi întreg colectivul DNA pentru rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată în anul 2014 şi i-a asigurat de sprijinul pentru continuarea activităţii.

"Am convingerea că numărul mare de anchete, rechizitorii şi condamnări nu sunt efectul unui elan sezonier, ci reprezintă un standard asumat cu profesionism, maturitate şi responsabilitate, toate astea au fost dovedite. Vă asigur de sprijinul meu personal şi al CSM în toate activităţile şi proiectele dumneavoastră viitoare", a încheiat Marius Tudose.

---

Actualizare 11:05

Numărul persoanelor trimise în judecată de către DNA s-a dublat, în anul 2014, acesta ajungând la 1.100 inculpaţi, a transmis Laura Codruţa Kovesi, la prezentarea raportului instituţiei pe anul 2014.

Potrivit şefei DNA, elementele definitorii ale anului 2014 au fost: cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare penale de soluţionat, cele mai multe soluţionări, cele mai multe rechizitorii emise într-un an, cele mai multe condamnări, cei mai mulţi demnitari de rang înalt investigaţi într-un an.

Peste 9.100 de cauze au fost înregistrate la DNA, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea instituţiei, reprezentând circa 105 cauze de soluţionat pentru un procuror.

Numărul rechizitoriilor a crescut, de asemenea, la 317.

Activitatea judiciară a DNA a fost desfăşurată de 28 de procurori care au participat la peste 10.200 de cauze penale şi peste 1.130 de inculpaţi au fost condamnaţi definitiv.

Potrivit Codruţei Kovesi, peste 700 de cauze având ca obiect suspiciunea de fraudare a fondurilor au fost înregistrate, în 2014. Cele mai multe cauze sunt realizate cu fonduri naţionale, fondurile UE fiind mai bine protejate.

Kovesi a constatat că s-au îmbunătăţit mecanismele de fraudare, iar numărul sesizărilor de la instituţiile de control a scăzut în 2014.

"Corupţia în sistemul judiciar a fost şi rămâne o prioritate", a mai declarat Kovesi. Potrivit domniei sale, 35 de magistraţi au fost trimişi în justiţie în 2013 şi 20 au fost condamnaţi. Astfel, statistic, se vede creşterea cauzelor cu magistraţi.

Totodată, multe dosare au fost iniţiate ca urmare a plângerilor depuse de justiţiabili.

Kovesi a continuat: "Numărul mare de magistraţi inculpaţi an de an pentru corupţie trebuie să ne îngrijoreze, pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar. E necesară prevenţia, întărirea sistemului de control intern". Potrivit şefei DNA, deseori au existat sesizări anterioare la Inspecţia judiciară faţă de aceşti magistraţi.

Conform raportului, DNA a solicitat Parlamentului încuviinţarea urmăririi penale pentru 9 parlamentari şi pentru 12 miniştri, iar investigarea corupţiei la nivel înalt va continua.

Anchetele DNA în 2014 au vizat astfel domenii diversificate: sănătate, educaţie, achiziţii publice, fraude cu fonduri UE.

Potrivit reprezentantului DNA, într-un singur dosar, intervenţia instituţiei a stopat fraudarea bugetului cu 105 milioane euro. În alt dosar, intervenţia DNA a împiedicat retrocedarea ilegală a unor terenuri, care ar fi produs o daună de 300 milioane euro

Potrivit raportului, Braşov, Cluj, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Timişoara şi Suceava sunt birourile teritoriale DNA cu rezultate pozitive.

În 2014, valorile indisponibilizate au fost de peste 303 milioane euro, de peste 13 ori bugetul DNA.

Hotărârile judecătoreşti definitive în dosarele DNA au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în 2013. Dacă ar fi executate, ar fi reprezentat mai mult decât fondul de salarii al medicilor pe un an, potrivit Codruţei Kovesi.

Redăm mai jos discursul şefei DNA:

"Pe de altă parte, activitatea DNA a fost influenţată de modificările legislative survenite în 2014, impactul major fiind dat de aplicarea noilor coduri. Aşa cum menţionam în 2013, înainte de intrarea în vigoare, unele dispoziţii au creat dificultăţi în practica organelor judiciare, aspect confirmat şi de deciziile de neconstituţionalitate pronunţate în 2014.

În acest sens, am înaintat Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislaţiei care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie. Aceste propuneri vizează clarificarea unor dispoziţii care reglementează probele şi procedeele probatorii, accesul la informaţii privind datele de trafic legate de comunicaţiile electronice, regimul imunităţilor parlamentare sau ministeriale şi procedura în camera preliminară.

În 2014, DNA a fost una dintre instituţiile ale cărei activităţi s-au aflat în atenţia opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de instituţia noastră. Respectarea exigenţelor de transparenţă a devenit un obiectiv prioritar al activităţii de comunicare publică desfăşurată de instituţie, iar punerea datelor din dosar la dispoziţia participanţilor în procesul penal, jurnaliştilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii şi a regulamentului adoptat de CSM.

O realitate care ne bucură şi ne dă încredere este aceea că interesul public faţă de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut.

Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar.

Totodată, în anul 2014 DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti. Această analiză a indicat că performanţa DNA în anul 2014 este considerată consistentă şi credibilă.

Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creşterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni.

Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate.

Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar în egală măsură şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. O treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare. Dacă nu ar fi existat această abordare fermă şi constantă a judecătorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile.

Suntem conştienţi că un nivel ridicat de încredere înseamnă şi o responsabilitate pe măsură. Ştim că există un nivel uriaş de aşteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta cu corupţia la nivel înalt. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credinţă şi determinare.

Este de remarcat faptul că, la fel ca în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană. Ultimele evaluări publice au evidenţiat diversitatea razei de acţiune a cauzelor de corupţie implicând persoane din diferite partide politice şi personalităţi influente din lumea afacerilor.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem într-un moment de bilanţ, în care trebuie să evaluăm corect rezultatele, dar şi provocările cu care ne confruntăm.

Principala vulnerabilitate şi, în acelaşi timp, marea provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate în condiţiile în care numărul de procurori a rămas acelaşi de la înfiinţarea instituţiei.

Volumul de activitate din 2014 este triplu faţă de anul înfiinţării direcţiei şi aproape dublu faţă de acum 5 ani, deşi numărul de procurori a rămas acelaşi.

Cu toate acestea, numărul de dosare soluţionate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare finalizate în 2014, cel mai mare număr de la înfiinţarea DNA.

Deşi procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârşitul anului 2014 să avem încă de soluţionat un număr de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puţin un an.

Imaginaţi-vă presiunea care îl aşteaptă pe procuror în fiecare zi în care merge la birou şi ştie că, indiferent cât de mult lucrează, va fi la fel şi în perioada următoare, pentru că zilnic i se repartizează cauzele nou înregistrate.

Nu putem privi aceste cauze doar ca simple dosare, pentru ele că reprezintă aşteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situaţie juridică incertă. Acest lucru afectează percepţia publică legată de înfăptuirea actului de justiţie, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul.

Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depăşeşte posibilităţile fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori.

Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei deţinute persoana să continue activitatea infracţională.

Perioada de soluţionare a dosarelor diferă, însă, în funcţie de natura faptei, de elementele existente la data iniţierii investigaţiei şi de necesitatea derulării unor proceduri de strângere sau completare a probatoriului.

Pe de altă parte, evoluţia cazului sau momentul adoptării unor măsuri procesual penale nu depinde în mod exclusiv de procuror.

Orice analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentăm. Complexitatea dosarelor DNA presupune situaţii în care un procuror nu poate instrumenta întru-un mod eficient mai multe dosare în acelaşi timp şi am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziţia de licenţe pentru calculatoare sau dosarele privind retrocedări ilegale, exemplele în acest sens putând fi multiple.

Acest specific trebuie avut în vedere în momentul în care sunt evaluate resursele necesare pentru buna funcţionare a instituţiei.

În aceste condiţii, considerăm prioritară identificarea de soluţii care să permită limitarea numărului de dosare ce revin procurorilor şi soluţionarea în primul rând a cauzelor importante pentru societate.

Din perspectiva noastră, o primă rezolvare este creşterea numărului de procurori şi am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiţie eficientă sau procurori îngropaţi în munţi de dosare.

Societatea românească nu trebuie să se aştepte ca lupta împotriva corupţiei să însemne doar arestări, inculpări şi condamnări în dosarele DNA.

Pentru ca acţiunile noastre să aibă un efect durabil şi să determine o diminuare semnificativă a corupţiei, ele trebuie dublate de acţiunile preventive desfăşurate de celelalte instituţii şi autorităţi ale statului, de mediul educaţional şi cel de afaceri.

Hotărârile definitive pronunţate în dosarele DNA ar putea oferi pentru analişti o parte consistentă din materialul necesar unei radiografii a riscurilor şi vulnerabilităţilor statului de drept în România.

Referitor la colaborarea interinstituţională reconfirm faptul că DNA este deschisă la cooperarea şi colaborarea cu orice instituţie a statului care are atribuţii de identificare, investigare sau judecare a faptelor de corupţie.

Continuarea şi accentuarea cooperării interinstituţionale reprezintă o prioritate a DNA şi folosesc acest prilej pentru a le mulţumi încă o dată partenerilor instituţionali care sunt prezenţi şi fără de care, activitatea de combatere a corupţiei nu ar fi fost atât de eficientă.

Totodată, adresez mulţumiri reprezentanţilor ambasadelor prezente azi pentru sprijinul în realizarea programelor internaţionale ale DNA şi suportul lor constant al activităţii noastre.

Este interesul general al societăţii ca eventualele modificări legislative sau schimbări la nivelul unor instituţii partenere consacrate ale DNA să nu genereze sincope în cooperarea derulată în activitatea de combatere a corupţiei, mai ales că un nivel bun de cooperare a fost construit în ani.

În 2015, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect frauda în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul de justiţie, corupţia în sistemul de educaţie şi sănătate, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.

Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvenţă, operativitate, eficienţă, responsabilitate şi transparenţă.

Stimaţi invitaţi,

În final, aş vrea să adresez câteva cuvinte colegilor mei.

Dragi colegi,

Toate rezultatele menţionate au fost obţinute prin efortul celor care lucrează în DNA, un efort profesionist şi constant.

DNA nu este un om. DNA este o instituţie. Împreună ne-am angajat să lucrăm cu profesionalism şi corectitudine.

Pentru că anchetele noastre au lovit în zone ce păreau intangibile sau au vizat oameni ce păreau de neatins, am fost atacaţi în mod constant.

Răspunsul nostru a fost prompt, dar nu personal.

Am continuat să ne desfăşurăm activitatea în mod profesionist, în cadrul unor investigaţii eficiente şi imparţiale.

Nu au contat şi nu contează banii din conturi, nu au contat şi nu contează poziţia socială sau forţa financiară deţinută ori controlată de cei pe care îi cercetăm. Fiecare atac ne-a apropiat, ne-a mobilizat, iar solidaritatea şi corectitudinea au fost cele mai importante atu uri pe care le-am avut.

Provocările le trecem împreună ştiind că aparţinem unei instituţii puternice, dedicată unui scop în care crede majoritatea cetăţenilor - o Românie fără corupţie, în care lucrurile funcţionează aşa cum trebuie, o ţară în care nu eşti nevoit să oferi mită pentru a obţine ceea ce ţi se cuvine şi în care nimeni să nu poată obţine prin corupţie un statut nemeritat, indiferent de domeniul în care activează.

Îmi doresc să continuăm împreună acest drum şi vă mulţumesc pentru efort, pentru determinare şi pentru rezultatele din acest an".

---

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, va prezente astăzi bilanţul activităţii instituţiei pe anul 2014.

La eveniment urmează să participe preşedintele Klaus Iohannis şi şefii instituţiilor din justiţie. Şeful statului a anunţat, printr-un mesaj pe Facebook, că va lua parte la eveniment, precizând că va susţine, cu această ocazie, necesitatea depăşirii "definitive" a situaţiilor în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi.

"Voi participa la prezentarea bilanţului DNA şi voi sublinia din nou că trebuie să depăşim definitiv situaţiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. Sper că partidele politice să-şi respecte angajamentul asumat public de a face mai simple şi mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiţiei", a scris, luni, Iohannis.

El a adăugat că, treptat, România devine model şi inspiraţie pentru alte ţări în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, arătând că a constatat acest lucru cu prilejul recentei vizite la Bucureşti a preşedintelui Bulgariei, Rosen Plevneliev.

Potrivit unor statistici preliminare, în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie, erau deja trimişi în judecată peste 900 de inculpaţi şi tot atâţia condamnaţi definitiv şi dispuse măsuri asigurătorii pentru sume de bani şi bunuri de aproximativ 200 milioane de euro, scrie HotNews.

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat, în 29 ianuarie, cu ocazia bilanţului IGPR, că în 2014 au fost înregistrate peste 4.900 de dosare penale şi că în prezent sunt în lucru peste 5.100 de dosare penale care sunt repartizate unui număr de 86 de procurori.